emotiile negative o radiografie atenta partea intai
Psihologie practica

Emotiile negative: o radiografie atenta (Partea I)

Amprente relationale

In opinia psihologului francez Jacque Salome, „fiecare dintre noi este asemenea unui camp imens pe care se deseneaza o multitudine de amprente relationale”.

Amprentele relationale ne-au fost create intentionat de cei apropiati sau mai putin apropiati, tot ei impunand inconstient alte amprente relationale, prin anumite mesaje, enuntate implicit sau explicit, sau mesaje informale, mai subtile, dar care ne-au lasat atat de multe urme, dovedind ca sunt la fel de pregnante ca si celelalte.

Unele amprente ne-au fost transmise in momentul conceperii noastre si sunt, in general, in legatura cu o dorinta sau cu un vis. Altele ne-au fost transmise in timpul perioadei de sarcina sau in primii ani de viata, s-au nascut din temeri, previziuni, sperante sau credinte.

O amprenta se inscrie cu si mai multa forta, avand un impact mult mai mare, daca este primita pe un teren maleabil, receptiv, pe care il avem cu toti atunci cand suntem mici.

Cum am dobandit reactia la emotiile noastre negative, la emotiile celor din jur
si cum ne-am creat tiparele de reactie?

„Nu este nevoie sa te uiti in oglinda pentru a-ti da seama ca exista mai multe persoane care co-exista in tine.”Jacques Salomé

In domeniul emotional, de mici copii, preluam si invatam de la parinti, de la persoanele de ingrijire si de la persoanele semnificative in viata noastra, chiar de la copiii mai mari, comportamente si atitudini care se vor constitui, incet-incet, intr-o adevarata „banda personala”, care porneste ori de cate ori experimentam situatii delicate, mai putin placute, si care trezesc in noi reactii de: suparare, agresivitate, accese de manie, gelozie, rivalitati, chiar frica.

Toate acestea au activat in organismul nostru o anumita energie emotionala care isi are originea in primii nostri ani de viata. Pe masura ce crestem, ne maturizam, evoluam, dobandim capacitatea de a degaja aceasta energie ineficienta, dar trebuie sa aruncam o privire asupra intamplarilor din prima parte a copilariei, intrucat aceste emotii negative sunt stocate in „straturi” pe care re-cunoscandu-le, dandu-le la o parte, vom putea ajunge la cauza initiala, le vom putea intelege si accepta.

Cand un copil ii vede pe ceilalti exteriorizandu-si emotiile de manie sau de nemultumire intr-un mod necontrolat, el invata, de cele mai multe ori, ca o astfel de manifestare este buna de copiat, de la adultul caruia fie ii scapa be buze cuvinte manioase, aspre, care se lasa coplesit de emotiile sale scapate de sub control si care, prin aceasta atitudine, ofera copilului lectii pline de influenta cu privire la modul in care sa-si controleze el insusi emotiile!

Probabil va amintiti, peste timp, modul in care emotiile puternice pe care le-ati trait cand erati mici, au afectat nu numai comportamentul vizibil, ci si functiile interne ale organismului copilului de atunci: cand ati fost suparati si vi s-au declansat reactii emotionale, va amintiti ca poate va era dificil sa mancati, sa dormiti sau chiar sa invatati. Apoi, cand ati trecut de acea stare emotionala si corpul a revenit la o stare de echilibru, copilul de atunci a putut sa reia activitatile blocate sau intrerupte.

Copiii isi exprima supararea in multe feluri – tipete, accese de nervozitate, lovituri sau muscaturi; pe masura ce cresc, copiii invata adesea ca, atunci cand isi exprima nemulturmirea in mod deschis, vor fi pedepsiti, asa ca vor incerca sa isi exprime supararea in alte moduri – bosumflandu-se, mancand peste masura, refuzand sa vorbeasca, retragandu-se in camera lor.

Odata cu trecerea anilor, ne-am schimbat comportamentul la suparare – de la eliberarea necontrolata a energiei acumulate, prin lovituri, muscaturi am inceput sa ne indreptam nemultumirea asupra obiectului sau persoanei care a generat-o, aceasta reactie fiind mai putin violenta, mai simbolica si mai verbala.

Si, cum unui copil nu-i ia prea mult timp sa descopere ca accesele de nemultumire sau chiar de furie reprezinta o metoda usoara de a obtine ce isi doreste, a facut deja un prim pas in a-si manipula parintii pentru a le oferi ce doresc pentru a-i impaca, in loc sa astepte pand cand copilul depaseste „furtuna emotionala”. Copilul de atunci a devenit azi, probabil, foarte abil in a manipula situatii in favoarea sa.

Mihaela Marinas

Mihaela Marinas scrie articole si lucreaza cu oamenii, atat individual cat si in grupuri, din dorinta de a-i insoti pe cei din jur in calatoria catre ceea ce sunt cu adevarat.

S-ar putea să-ți placă și...

1 comentariu

  1. […] totusi metode de a-ti controla teama si emotiile negative. Iata trei dintre ele, pe care le-ai putea […]

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *