Jurnal interactiv: Ce te opreste sa fii recunoscator cu adevarat ?

jurnal interactiv ce te opreste sa fii recunoscator cu adevarat

Daca exista un sentiment care ne poate aduce mai aproape de esenta sufletului nostru, acela este recunostinta.

Stiu ca povestea cu recunostinta suna deja ca un cliseu, insa sufletul nostru stie ca merita sa treaca dincolo de clisee pentru a trai experienta profunda a recunostintei adevarate. Daca ducem o viata incarcata de povesti construite in privinta trecutului nostru, atunci recunostinta este antidotul pe care il putem aplica, chiar daca nu ne simtim recunoscatori pentru multe lucruri din viata noastra. Indiferent de momentul din viata in care ne aflam, daca suntem sinceri cu noi insine, exista intotdeauna ceva pentru care sa fim recunoscatori.

S-au scris multe carti si au existat multe filme motivationale pe tema recunostintei. Si multi au observat ca pur si simplu o insiruire mecanica a motivelor pentru care suntem recunoscatori, pentru ca asa trebuie sa fim, pur si simplu nu da rezultalte. Pentru ca partea din noi care saboteaza acest proces este mult prea puternica. Asa ca, inainte de a putea trai recunostinta adevarata, sa privim mai intai inspre credintele care ne blocheaza.

In primul rand, este o mare provocare sa simti recunostinta atunci cand una din credintele tale de baza este aceea ca “nu meriti”.

Cultura noastra a dezvoltat multe credinte legate de acest “a merita.” Cea mai mare parte a oamenilor asociaza meritul cu munca grea iar unul din inamicii sentimentului de a merita lucrurile bune din viata noastra este vina. Multi dintre noi ne luptam cu vina de a avea lucrurile bune care ne binecuvanteaza viata. Multe din aceste sentimente provin din copilarie, cand ni se spunea, probabil, sa ne gandim la copiii care mor de foame din Africa, atunci cand nu voiam sa mancam tot din farfurie. A merita este mult prea adesea in legatura cu nevoia noastra de aprobare din partea altora si, de cele mai multe ori, este legat de loialitatile noastre ascunse fata de cei care au suferit in familia noastra.

Multe din credintele comune legate de merit sunt centrate in jurul unei etici a muncii care spune :”Cei ce trudesc mult merita mult.” Multi dintre noi ar sari in sus de bucurie la auzul vestii ca o mama singura cu patru copii si trei slujbe a castigat la loterie si ar sarbatori cu mare drag castigarea acestei recompense. Si tot multi dintre noi ar respinge faptul ca un milionar care are deja foarte mult a castigat la loterie. Acest fapt este un indicator al credintelor noastre legate de “a merita” si este cel mai mare blocaj in a permite lucrurilor bune sa vina catre noi.

In plus, in traditia crestina am avut generatii de oameni carora li s-a vorbit atat de mult despre “bunatatea nemeritata a lui Dumnezeu”, incat a ajuns sa fi o credinta de baza in constiinta colectiva. Am creat reguli care determina cine merita si cine nu, ce actiuni sunt merituoase si care nu si o multitudine de alte cai de a masura meritul. Cand simtim ca nu meritam nimic din ceea ce ni se intampla bun, este o provocare sa avem sentimente de recunostinta care sa ne anime sufletul.

Sentimentele de vina sunt un alt blocaj major pentru a castiga sentimentele de recunostinta pentru ceea ce avem. Ne simtim vinovati ca avem atat de mult cand altii au atat de putin, sau ne simtim vinovati ca altii in familia noastra au suferit in timp ce noi ne bucuram de atatea binecuvantari. Este important sa facem putina munca interioara pentru a descoperi radacinile sentimentului de vina. E important sa distingem intre vina personala si vina care provine din sistemul nostru familial. Una din cele mai usoare cai de a sti diferenta este a intelege distinctia intre vina si remuscare. Remuscarea este rezultatul a ceva ce stim ca am facut si este atasata unui eveniment sau unei relatii. Vina, pe de alta parte, are sursa neindentificabila si este pur si simplu un sentiment.

Cum trecem, asadar, de la a nu merita si de la vina la recunostinta? De cele mai multe ori, aceasta este o miscare sacra a sufletului nostru. Dupa ce recunoastem tiparele care ne tin departe de esenta sufletului nostru si care creeaza rezistenta in fata sentimentului de recunostinta, putem incepe, incet, incet, sa vedem dincolo de ele.

Recunostinta este cel mai bun mod de a ne schimba modul in care simtim in legatura cu orice, iar un adevarat sentiment de recunostinta exista doar atunci cand este insotit de sentimentul ca meriti ceea ce ai.

Asadar, exercitiul pe care vi-l propun este urmatorul, in doua etape

Jurnalul rezistentei interioare: Timp de 5 zile, in fiecare zi, noteaza-ti orice rezistenta interioara pe care o observi atunci cand te gandesti la a fi recunoscator pentru ceea ce ai, faci sau esti in aceasta viata. Ce te opreste sa fii recunoscator? Cand simti pornirea sufletului tau catre a a fi recunoscator, ce piedici interioare apar si se interpun in calea procesului catre adevarata recunostinta?

Jurnalul recunostintei autentice: In urmatoarele 5 zile, noteaza-ti in fiecare zi un motiv pentru care esti cu adevarat recunoscator. Putem incepe cu lucrurile evidente din viata noastra cum ar fi: gradina noastra, relatia de cuplu, prietenii, jobul sau sursa de venit, animalele de companie, capacitatea de a cumpara si de a citi carti – lista este infinita. Este intotdeauna benefic sa scrii de ce esti recunoscator ca ai anumite lucruri, pentru ca asta te va ajuta sa constientizezi si mai multe lucruri pentru care sa fii recunoscator. Un alt lucru pe care practicarea recunostintei il va face pentru tine este sa iti arate ca ai deja elementele pe care vrei sa le adaugi in viata ta: abundenta, sanatate, relatii bune. Poate ca nu sunt la nivelul la care ti le doresti, dar ele sunt deja acolo.

Pentru cei care doresc sa-si impartaseasca experienta, asteptam comentarii in sectiunea dedicata de mai jos pe toata durata jurnalului, pana in data de 6 februarie.

Cea mai frumoasa impartasire va fi premiata cu inscrierea gratuita la cursul online “Curs de meditatie pentru incepatori.”