Frica se declanșează de câte ori mergem la nivelul următor. Mână în mână cu schimbarea, este o constantă în viața noastră.
E nevoie să ieșim din orice fel de reacție și luptă în fața fricii, pentru că a reacționa împotriva fricii este cea mai sigură modalitate de a ne pierde energia. Pentru că, fie că vrem sau nu vrem, ea e acolo în mod constant. Apare din nou și din nou. De câte ori ieșim din zona de confort, de câte ori mergem spre următorul nivel, în misiunea noastră, în viața personală, în relații, în tot ceea ce suntem și ce facem.
Frica de supraviețuire, frica de abandon, frica de eșec, frica de moarte. Că ne vom face de râs, că vom fi umiliți, că ne vom rata toată viața, că vom exploda în mii de bucăți. Dar și frica de succes, de reușită, de expansiune, de potențialul nostru cel mai înalt. Că de data asta chiar vom reuși, că de data asta chiar vom fi fericiți, că de data asta viața chiar ni se va schimba.
Ce ne vom face atunci? Ce vom face cu partea dependentă de suferință? Cu partea care nu vrea să crească? Cu ce ne vom mai identifica? Cine vom deveni?
Toate acestea sunt întrebări care ne pun în contact cu frica pentru că, de fapt, ne pun în contact cu puterea noastră. Iar puterea personală este extrem de inconfortabilă. Pentru că ne face să ieșim din zona de confort, să ne extindem dincolo de ceea ce credeam că e posibil. Și este foarte inconfortabil să stăm cu ceea ce suntem cu adevărat.
Nemaivorbind de fricile la nivel celular, pe care le avem înmagazinate de vieți în corpurile noastre. Frica de a ieși la lumină, de a fi pedepsiți, de a fi prea luminoși, prea strălucitori, prea buni, prea răi, prea întunecați. Prea de tot. Prea exagerați. Prea mult, prea puțin. Fricile din viețile în care nu ni s-a permis să ne arătăm darurile. Fricile din viețile în care am fost micșorați, afectați de energii diferite de ceea ce suntem adevărat.
Dacă simți frică acum, probabil că ești într-o perioadă în care îți este dezvăluit cine ești tu, la un nou nivel. Iar toate mecanismele prin care te protejai de măreția ta până în acest moment se simt amenințate de drumul pe care urmează să pornești.
Îmbrățișează-ți frica. Cu vocea gâtuită, picioarele nesigure, mâinile tremurânde, chiar dacă îți vine să fugi mâncând pământul, ia-ți inima în dinți și fă pasul următor. Oricare ar fi el. Chiar dacă nu vezi următorii pași. Chiar dacă nu îți e confortabil.
Fă pasul spre cine ești, de mână cu frica. Și vei descoperi că ești mai susținut decât credeai și mai iubit decât îți imaginai.