Serveste, abandoneaza-te si lasa Universul sa aiba grija de tine

Acesta este un nou model de a incepe sa functionam in lume: serveste, abandoneaza-te si lasa Universul sa aiba grija de tine. 

Dupa ce lasam in urma fricile, luptele inutile cu care ne-am obisnuit, eforturile incrancenate fara de care nu mai stim cine suntem.

Dupa ce lasam in urma toate aceste tipare, putem sa facem spatiu acestui nou model. Unui nou tip de expansiune inspre campul posibilitatilor infinite.  

Cum, oare sa fie atat de simplu? Da, este simplu, asa cum imi spunea o persoana draga mie: “atat de simplu incat nu crede nimeni ca e posibil.”

Serveste.

Ce inseamna atitudinea de a servi? De a fi in serviciul vietii, al luminii, al iubirii? Inseamna a nu face tu lucrurile, ci a permite sa se faca prin tine ceea ce e nevoie sa se faca.

Inseamna a fi luat in slujba a ceva mai mare decat interesele marunte ale fiecaruia. A vedea dincolo de definitiile si schemele Ego-ului. A fi conectat cu ceva maret, care vine din suflet.

A fi disponibil sa servesti, chiar si atunci cand o parte din tine vrea sa evite asta sau atunci cand crezi ca ti-ar fi mai comod sa faci altceva.

Pentru ca din momentul in care servesti, nu-ti mai apartii tie in totalitate ci esti din ce in ce mai constient ca devii parte a ceva mai mare decat tine. Parte din tot ceea ce exista, lasand sa se exprime prin tine tot ceea ce exista.

Abandoneaza-te.

Abandoneaza asteptarile. Rezultatele. Dorinta ca lucrurile sa fie intr-un anumit fel, asa cum vrea Ego-ul tau.

Si deschide-te inspre ceea ce este pregatit sa vina spre tine. Poate fi cum ti-ai imaginat, poate nu. Poate fi mult mai mult. Tu doar serveste.

Lasa deoparte rigiditatea si perceptia fixa. Devino fluid, curgi. Dinspre ceea ce esti inspre ceea ce devii, de la ce este acum inspre ceea ce poate fi. Abandoneaza-te. Lasa in urma schingiuirea sufletului, mutilarea esentei tale si autoflagelarea interioara. Fii. Permite. Manifesta. Respira.

Lasa Universul sa aiba grija de tine.

S-ar putea sa fii surprins. S-ar putea sa primesti peste asteptarile tale. Si, uneori, peste capacitatea ta de a primi, limitata de credinte precum “Nu merit”, “Nu sunt suficient”, “Nu fac suficient”.

Vindeca limitarile si permite sa fii ingrijit de energia Universala, care sustine viata. Datorita careia pieptul ti se umple cu aer exact acum, cand citesti aceste randuri.

Crezi ca aceasta energie va putea da gres vreodata? Atunci de ce te impotrivesti ei? De ce te lupti cu ea? De ce te incapatanezi sa crezi in continuare ca tu esti cel care trebuie sa ai grija de tine cu orice pret, iar pentru asta trebuie sa lupti si sa fii mereu in priza?

In acelasi timp, daca esti obisnuit doar sa lasi lucrurile sa se intample, ca o metoda de a evita sa intri in puterea ta si sa faci ce e nevoie sa faci acum si aici, permite echilibrului dintre a face si a permite sa se instaleze acum in fiinta ta.

Ca un mecanism interior perfect acordat care stie ce frecventa sa acceseze in fiecare moment. Abandonul interior nu inseamna a nu face nimic ci inseamna a face fara efort, firesc si natural. Iar a face cu orice pret nu inseamna abandon interior, ci incrancenare si suferinta.

Acesta este un nou model conform caruia am putea sa functionam. Firesc si simplu. Asa cum suntem si noi, de fapt.