O nouă paradigmă a sistemului meu nervos

Pentru că vorbesc mult despre sistemul nervos și importanța lui în cum arată viața noastră personală și profesională, simt să expun în acest articol schimbările care s-au petrecut cu mine în ultimul timp, care vorbesc despre cum se poate schimba paradigma din care funcționează sistemul nervos.

Activitățile noastre sunt mai impactate decât credem de starea în care se află sistemul nostru nervos. Un sistem nervos aflat mereu în răspunsuri de stres va crea un business a cărui notă dominantă este stresul. Pe lângă asta, calitatea relațiilor personale și de lucru va lăsa de dorit.

Există mai multe surse de stres, dar de obicei relațiile cu familia, cu cei apropiați și mediul în care trăim sunt, din experiența mea, factorii principali care pot contribui la surplusul de stres din sistemele noastre nervoase.

În cazul meu, am mai expus acest lucru în articolele mele, ciclurile de abuz suferit în relațiile de familie s-au încheiat complet anul acesta, prin încheierea unei etape majore de viață, marcată de moartea mamei mele. 

Când ciclurile de abuz (de orice fel, fizic, psihic, narcisic, emoțional, subtil) se încheie, sistemul nervos simte o ușurare indescriptibilă. Nu se poate descrie modul în care se simte greutatea și încărcătura care se ridică de pe umeri, din corp, din umeri, din întregul sistem.

Dar la nivel de celule încă rămâne amintirea perioadei grele. Și atunci trebuie răbdare, zi după zi, respirație cu respirație pentru a instaura starea de siguranță în primul rând, și apoi cea de conexiune cu tine însuți, cu ceilalți, cu Universul și apoi aceea de expansiune în frecvența ta firească.

La fel, trăitul în medii aglomerate, în orașe mari, între betoane, ducea la o stare de contractare și mai mare în corpul și în sistemul meu nervos. Și la un sentiment permanent și acut al anxietății, din cauza faptului că trăiam într-un mediu nefavorabil împământării energiei.

De când am schimbat orașul, după schimbările majore din ultimul timp, simt că mă pot deschide cu adevărat spre paradigma sistemului nervos despre care vorbesc de ceva timp în cursurile mele. Și pe care o practicam de mult, dar pe care acum o pot duce la un alt nivel. 

E ca și cum mi s-au creat condițiile să încorporez la scară și mai mare ceea ce predau, ca să pot pava calea pentru cei care sunt pregătiți să urmeze această paradigmă. Paradigma în care putem primi mai mult decât știam că e posibil. În care simțim că merităm să primim în fiecare celulă.

Aici, sunt în mijlocul naturii. Munții și pădurea mă protejează și mă îmbrățișează. Mă simt mai safe decât m-am simțit vreodată în corp. E un mod nou de a descoperi ce înseamnă “safe”. Și asta este pe cât de minunat, pe atât de inconfortabil, pentru că îmi scoate toată anxietatea la suprafață din corp. Pe care tot în mijlocul naturii pot să o procesez. Pentru că natura și muntele și pădurea îmi conțin acum toate părțile din mine care nu s-au simțit niciodată în siguranță. Și la care acum mă simt suficient de în siguranță să mă pot uita. 

Sentimentul că sunt îmbrățișată de viață, de natură, de casa în care stau, de pădurea pe care o privesc în fiecare dimineață de la geamul meu, de oamenii cu care mă întâlnesc este aproape copleșitor. Și este prima dată când trăiesc acest sentiment, la acest nivel, acasă în corpul meu și în țara mea, în același timp.

Tot aici mi se deschide un cu totul alt nivel de conectare cu cei din jur. E un nivel de apropiere și de intimitate reală care nu trebuie forțat în niciun fel, pentru că cumva curge în mod natural, așa cum ar trebui sa curgă energia prin orice sistem nervos sănătos.

Flow-ul este natural, liber curgător, nu trebuie să forțezi, să tragi și să împingi nimic. Dacă mai iese ceva la suprafață care pare chin, este vechea paradigmă care se cere recadrată.

Starea asta de plin și flow duce la sentimentul că e atât de bine, încât îți devine greu să te obișnuiești cu atât de mult bine.

E ca și cum mergi într-un concediu unde te simți minunat, dar o parte din tine continuă să își dorească să te întorci acasă să revii la normal și la rutina ta obișnuită. Numai că, de data asta, asta este normalul. Nu mai exista cealaltă paradigmă la care aș putea să revin. Și asta este înfricoșător pentru partea care își dă seama că expansiunea, binele și flow-ul sunt acum noul normal.

Expansiunea într-o nouă paradigmă este inconfortabilă și îți împinge limitele. În timp ce o parte din tine așteaptă ca totul să se întoarcă la normal. Până când sistemul nervos normalizează noul prag și îl transformă în starea de fapt care devine noul normal. Pentru ca apoi să urmeze un alt nivel și tot așa.

De aceea, practicile de reglare și expansiune a capacității sistemului nervos sunt lucruri pe care le recomand și le practic de mult timp în viața mea. 

Zi după zi, picătură cu picătură, făcute chiar și atunci când lucrurile par că stagnează și viața ta arată la fel, într-o zi te vor propulsa spre o noua realitate și un nou timeline al corpului și al vieții tale.

Într-o zi, totul devine concret și palpabil și atunci știi că o nouă paradigmă de a primi și de a te expansiona tocmai a prins contur în viața ta.

Cu bucurie,
Mihaela Marinaș