marul-discordiei-si-cliseele-spirituale
Spiritualitate

Marul discordiei si cliseele spirituale

marul-discordiei-si-cliseele-spirituale
marul-discordiei-si-cliseele-spirituale

Analizand diferite experiente mai mult sau mai putin “spirituale”, am ajuns sa ma intreb daca nu cumva granita dintre amuzant si ridicol devine atat de subtila incat nu mai reusim sa distingem concepte care par sa ne fie atat de la indemana.

Daca la inceput suntem surprinsi sau poate chiar entuziasmati sa descoperim anumite informatii despre noi insine pe parcursul procesului nostru de dezvoltare personala, in timp, ajungem sa ne cream o serie de convingeri aparent solide, insa care se darama precum un castel de nisip o data ce o persoana “evoluata spiritual” ne arata o cu totul alta cale.

Ceea ce doresc sa mentionez inca de la inceput este ca nu aduc nicio critica la adresa niciunei practici spirituale, ci doar sunt surprinsa negativ de felul in care multi dintre noi am asezat pe o treapta inferioara niste concepte si cunostinte marete si cu adevarat profunde.

Am folosit in titlu expresia “ marul discordiei ” deoarece am observat ca, de cele mai multe ori, in loc sa incercam sa intelegem ca fiecare isi traieste viata conform propriilor principii si ca nu ar trebui sa incalcam granitele personale ale celorlalti chiar daca noi avem impresia ca stim care este solutia problemelor lor, se ajunge la crearea unor tensiuni “deloc luminoase sau purificatoare” pe baza egourilor noastre care abia asteapta sa iasa la suprafata.

Asadar, chiar daca nu avem o explicatie specifica pentru ” marl discoriei”, am creat o lista de clisee spirituale pe care doresc sa v-o prezint mai jos. Sunt sigura ca anumite fraze vor avea valoare de adevar in diferite momente ale existentei noastre, insa nu acesta este aspectul pe care doresc sa-l accentuez. Ci faptul ca gasim scuze si pretexte, amanari si explicatii, ca dam nastere unor intrigi sau conficte fara a avea de multe ori o baza autentica si trantind cu usurinta informatii pentru care unii au cercetat mii de ani pentru a le intelege. Iata cateva dintre aceste clisee:

Cliseul nr. 1: “Daca e karma, asta e.”

Poate ca aceasta este cel mai des intalnit cliseu in spiritualitate. In momentul in care aflam ca trebuie sa “ne indeplinim karma” fata de un anumit subiect, dam trei pasi in spate, ne plecam capul si suntem convinsi ca viata noastra nu mai are rost. Desigur, convingerea dispare in cateva zile cand o luam de la capat. Poate ca in loc sa dam vina pe destin, am putea incerca sa ne autoanalizam si sa ne intrebam ce ne-a adus in aceasta directie si cum putem actiona mai departe. La urma urmei, daca ne vom da interesul in a rezolva o situatie dificila din viata noastra, sunt sigura ca vom primi ajutor sau macar un raspuns care sa ne ghideze mai departe decat daca am sta pur si simplu cu mainile in san si nu am actiona deloc.

Cliseul nr. 2: “Te cunosc din alta viata.”

Vestea buna este ca nu mai avem nevoie de replici de agatat in zilele noastre. Cu aceasta propozitie il vom da pe celalalt pe spate fara sa stam prea multe pe ganduri. Daca mai inchidem ochii si ne miscam si capul putin intr-o parte, avem asigurata si a doua intalnire. Da, cu siguranta multi dintre noi suntem aici pentru a continua ceva ce am inceput altadata sau pentru a incheia ceva daca este cazul. Insa pana a la a trata aceasta propozitie cu o superficialitate de nedescris sau pentru a atrage atentia cuiva, consider ca vorbim deja de o sfidare a legilor divine.

Cliseul nr. 3: “Toti suntem unul.”

Nici asta nu contest, insa cum se face ca tocmai cei care arunca aceste cuvinte in stanga si in dreapta sunt cei care te lasa la greu? Sau cum se face ca nu vad un caine flamand pe strada? Sau cum se face ca nu acorda ajutorul unui prieten atunci cand acesta are nevoie? Cumva, se creaza o discrepanta intre gand si actiune care mai tarziu se poate transforma in confuzie.

Cliseul nr. 4: “ O sa-l intreb pe Maestrul meu.”

Este minunat ca avem o persoana pe care sa ne bazam, insa ce-ar fi sa nu abuzam de ea? In loc sa dam mesaje disperate la 3 dimineata intrebandu-ne care ar fi cauzele emotionale ale durerilor noastre de rinichi, poate ar fi mai indicat sa cautam raspunsul in noi insine. Poate ca in unele momente ar trebui sa apelam la indrumatorul nostru spiritual pentru a ne confirma ceva ce deja presupunem. Altfel, informatiile primite si nedigerate inca pot intra pe-o ureche si iesi pe cealalta. Si, previzibil sau nu, lectia se va repeta. Cumva, acest drum “Du-te-vino-Maestre!” este pe de o parte un trend care in curand va fi pe cale de disparitie, iar pe de alta parte o imensa lene de a nu ne raspunde singuri la intrebarile la care putem face cu adevarat asta.

Cliseul nr. 5: “Sunt un arhanghel venit pe pamantul asta de doi bani.”

E, aici se complica situatia. Deja avem impresia ca noi suntem ceva mai buni decat ceilalti, ne mangaiem din cand in cand aripile imaginare si ii privim cu superioritate si cu o oarecare mila pe “saracii pamanteni”. Ne simtim neintelesi si singuri in tot acest Univers…Ce trist ca uitam astfel sa ne simtim umili in fata unui rasarit de soare, in fata valurilor marii care sigur ne vor vorbi si pe care le-am putea intelege chiar daca nu aveam clarauditia dezvoltata, ca uitam sa imbratisam un bebelus care este dornic sa primeasca iubirea noastra…Si ce trist ca in loc sa binecuvantam aceasta existenta si misterele pe care acest minunat Pamant ne invita sa le descoperim, noi ne intrebam de ce nu suntem in alta parte…

Ma voi opri aici cu aceasta lista, insa sunt sigura ca si voi aveti ce sa ne impartasiti din acest punct de vedere. In spatele ironiei evidente cu care am redactat aceste randuri, se ascunde speranta ca poate vom renunta candva la aceste tipare inselatoare pentru a ne privi adevarata imagine din oglinda.

Mihaela Marinas

Mihaela Marinas scrie articole si lucreaza cu oamenii, atat individual cat si in grupuri, din dorinta de a-i insoti pe cei din jur in calatoria catre ceea ce sunt cu adevarat.

S-ar putea să-ți placă și...

2 comentarii

  1. Nicoleta spune:

    ..si mai e faza cu:”am primit 3 milioane de ingeri in urma initierii”, sau “ai probleme in relatie? mergi la astrolog, la preot sa iti deschida cartea, trage o carte cu Luis Hay si vezi ce spune, da-ti in tarot-ul cu Osho pe schema relatiei..s.a.”..:) e mai simplu sa gasesti tertipuri de pacalit mintea decat sa stai in suferinta necesara si purificatoare de moment.exista 2 tipuri de suferinta:prima e cea care te duce in iad, ca suferi ca prostul si nu stii de ce, metoda oarba si a doua, e suferinta asumata, ca atunci cand vrei sa indrepti ceva, un obicei prost si poate uneori e nevoie sa fii legat de pat sau inchis in camera ca sa te exorcizezi singur..a doua merita cel mai mult pt ca inseamna ca iti vrei binele si esti curajos.
    imi marturisesc slabiciunea de mai trage cate o carte cand vreau un raspuns..rar..dar e tot un tertip si fura din putere.E de stat pe loc acolo unde esti ca te cauta Dumnezeu singur, nu te teme!
    🙂

    1. Da, teama de suferinta, de a sta noi cu noi ca intr-o inchisoare care nu ne garanteaza lumina zilei este cumplita si ne determina sa cautam solutii in exterior. Sa stergem geamurile, sa strigam din spatele gratiilor, sa batem tare in grilaje pentru a fi auziti. Si intr-adevar, preferam sa ne spuna cineva o informatie pe care oricum nu o vom inghiti cu usurinta decat sa cautam singuri in interiorul nostru.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *