despre-bunatate-si-cercul-bunavointei
Spiritualitate

Despre bunatate si cercul bunavointei

despre-bunatate-si-cercul-bunavointei
despre-bunatate-si-cercul-bunavointei

Scriu acest text cu gandul la doua persoane dragi mie, dar pe care nu cred ca voi reusi sa le inteleg vreodata. Randurile de mai jos le-am gasit in momentul in care credeam ca aceste legaturi isi asteapta sfarsitul, insa citindu-le, am gasit o cu totul alta semnificatie care poate si astazi isi pastreaza taina:

“Mi s-a spus de curand despre un trib african care face un lucru minunat. Cand cineva face ceva rau, ei iau persoana in centrul satului si toata comunitatea o inconjoara. Timp de 2 zile, ii amintesc toate lucrurile bune pe care le-a facut. Tribul crede ca toate fiintele umane vin pe lume fiind bune, fiecare dorindu-si siguranta, iubire, pace, fericire. Dar urmarind sa le obtina, oamenii fac greseli. Comunitatea vede faptele rele ca pe strigate de ajutor. Se aduna impreuna de dragul semenului lor sa-l sustina, sa-l ajute sa se reconecteze cu adevarata sa natura, sa-i aminteasca cine este cu adevarat, pana isi aminteste adevarul de care a fost temporar separat: <<Sunt bun!>>.”

Nu stiu cine a scris aceste randuri de spiritualitate deoarece nu am reusit sa le gasesc sursa, insa aceasta modalitate de a actiona este cu siguranta un gest superior de bunatate. Iar povestioara de mai sus pare chiar mai importanta ca semnificatie decat cunoscutele citate despre bunatate.

Ganditi-va acum la oamenii din jurul vostru.

La cei care fac atatea greseli (intentionate sau nu) incat v-ati pierdut rabdarea de a cauta iertarea, la cei care insista uneori atat de evident incat simtiti ca doar un raspuns taios si rece ii poate determina sa-si schimbe perspectiva, la cei care cauta cu atata disperare ajutorul incat ajung sa fie criticati deoarece au renuntat la diplomatie, la cei care au uitat sa multumeasca atunci cand le facem o favoare, dar nu pentru ca nu ne sunt recunoscatori, ci pentru ca se simt atat de goi incat nu mai reusesc sa gaseasca puterea de a rosti acest cuvant simplu.

Eu am criticat toti acesti oameni. Le-am inchis usile cand poate ei doreau doar sa priveasca pe gaura cheii si i-am respins in momentele in care poate aveau nevoie doar de o imbratisare calda. Oare cati dintre noi nu facem acest lucru in fiecare zi, uitand ca procesul nostru de dezvoltare personala ii include intotdeauna si pe ceilalti?

Ganditi-va la toti acesti oameni pe care i-ati neglijat si aduceti-i in acest cerc. Priviti-le sufletele, nu chipurile obosite si intrebati-va daca nu cumva in interiorul lor se ascunde ceva frumos, dar care a fost blocat din cauza diferitelor furtuni ale vietii. Poate ca uneori sta in puterea noastra sa le permitem celorlalti sa-si arate din nou bunatatea. Poate ca in loc sa-i respingem, ar trebui sa le dam o sansa, reamintindu-ne, astfel, ca nu noi suntem victimele, ci oamenii pe care ii criticam…

Asadar, eu ma voi indrepta spre acest cerc si va invit si pe voi sa faceti acelasi lucru. Nu se stie niciodata ce putem redescoperi…

Mihaela Marinas

Mihaela Marinas scrie articole si lucreaza cu oamenii, atat individual cat si in grupuri, din dorinta de a-i insoti pe cei din jur in calatoria catre ceea ce sunt cu adevarat.

S-ar putea să-ți placă și...

1 comentariu

  1. lena spune:

    Perfect adevarat. Nu stiu de ce ne-am obişnuit să vedem doar lucrurile negative la ceilalţi, să criticăm oameni şi fapte. Ar trebui să învăţăm să căutăm frumosul şi bunătatea în fiecare semen al nostru.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *