cauta-gandul-din-spatele-suferintei
Spiritualitate

Cauta gandul din spatele suferintei

cauta-gandul-din-spatele-suferintei
cauta-gandul-din-spatele-suferintei


Nu am trait niciodata un sentiment care sa nu fi fost provocat de atasamentul meu fata de un gand neadevarat. In spatele fiecarui sentiment neplacut se afla un gand care nu este adevarat in ceea ce ne priveste.

“Vantul nu ar trebui sa bata.”, “Sotul meu ar trebui sa fie de acord cu mine.” Avem un gand care se opune realitatii, apoi avem un sentiment neplacut, dupa care actionam in baza acelui sentiment si cream si mai mult stres.

In loc sa intelegem cauza initiala – un gand- incercam sa ne transformam sentimentele stresante uitandu-ne in afara noastra. Incercam sa schimbam pe altcineva sau ne refugiem in sex, mancare, droguri, alcool, pentru a gasi o alinare temporara si iluzia ca detinem controlul.

E simplu sa te lasi purtat de un sentiment coplesitor, asa ca este util sa ne amintim ca orice sentiment stresant este asemenea unui ceas desteptator plin de compasiune, care ne spune:”Esti prizonier al visului”.

Deprimarea, durerea si frica sunt daruri care ne comunica: “Scumpete, uita-te la ceea ce gandesti in clipa asta. Traiesti intr-o poveste care nu este adevarata in ce te priveste.”

Prinsi in mrejele visului, incercam sa transformam si sa manipulam sentimentul stresant indreptandu-ne atentia in afara noastra. De obicei, suntem constienti de sentiment, inainte sa fim constienti de gand. De aceea spun ca sentimentul este un ceas desteptator care te anunta ca este un gand care te deranjeaza. Si investigarea unui gand neadevarat totdeauna te va aduce inapoi la cine esti tu de fapt. Este dureros sa crezi ca esti altfel decat esti, sa traiesti orice alta poveste in afara fericirii.

Daca-ti bagi mana in foc, este nevoie ca altcineva sa-ti spuna sa o scoti de acolo? Trebuie sa decizi tu? Nu: cand mana simte arsura, se misca. Nu trebuie sa o directionezi tu; mana se misca singura.

In acelasi mod, odata ce intelegi, prin interogare, ca un gand neadevarat provoaca suferinta, te indepartezi de el. Inainte de acest gand, nu sufereai: avand acest gand, suferi: cand constientizezi ca gandul nu este adevarat, suferinta inceteaza din nou.

“Cum reactionez cand gandesc astfel?” Mana este in foc. “Cum as fi in absenta acestui gand?” Mana a iesit din foc.

Ne uitam la gand, simtim mana in flacari si, in mod firesc, revenim la pozitia initiala; nu trebuie sa ne spuna nimeni. Iar data viitoare cand apare acest gand, mintea se indeparteaza automat de foc. Devenim astfel constienti de cauzele si efectele interne. Odata ce ajungem sa le recunoastem, suferinta noastra incepe sa se disipeze singura.

Extras din “Iubeste ceea ce este”, Byron Katie, editura Elena Francisc

Mihaela Marinas

Mihaela Marinas scrie articole si lucreaza cu oamenii, atat individual cat si in grupuri, din dorinta de a-i insoti pe cei din jur in calatoria catre ceea ce sunt cu adevarat.

S-ar putea să-ți placă și...

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *