Antidot la supraresponsabilizare: Nu lua totul pe umerii tăi. Lasă-i și Universului ceva…

Publicat: 11 aprilie 2019
Comentarii: 1 Răspunsuri

Sindromul supraresponsabilizării. Omenirea suferă de supraresponsabilizare pe scară largă.

Un tipar care vine dintr-o profundă neîncredere în Dumnezeu, în Univers și în conexiunea noastră cu conștiința universală.

Ne punem atâtea poveri pe umeri în fiecare moment, fără să lăsăm loc pentru partea pe care Universul de-abia așteaptă să o facă pentru noi. Fără să ne oprim să simțim susținerea universală aflată la dispoziția noastră și de care nu suntem separați decât prin câteva secole de condiționare.

Iar lucrurile sunt mult mai simple decât am crede. Putem începe simplu. Putem să facem două liste în fiecare zi: una cu ceea ce ai de făcut tu și una cu ce are de făcut Universul în numele tău, în fiecare zi.

Supraresponsabilizare și lipsă de responsabilitate

Și să începem să percepem granița fină între a ne abandona în fața vieții și a influența viața, în fiecare moment. De unde până unde e responsabilitatea noastră? Și începând de unde putem să predăm în mâinile mai mari ale Universului responsabilitatea pentru partea cu care ne poate ajuta?

Pentru a ajunge în acest punct însă, e nevoie să facem diferența între supraresponsabilizare și lipsă de responsabilitate.

Este un punct în care trebuie să găsim echilibrul. Între a face prea mult și a nu lăsa loc Universului în viața noastră și a nu face nimic, refuzând responsabilitatea vieții noastre și așteptând să facă altcineva în locul nostru. Ambele atitudini sunt în dezechilibru.

Majoritatea dintre noi însă încercăm să controlăm prea mult viața ca să ne simțim în siguranță. Să ne permitem să ne odihnim. Știind că viața are grijă de ea însăși în desfășurarea sa naturală. Să ne permitem să lăsăm povara uriașă de pe umeri.

Să facem multe, fără să facem atât de mult

Să ne dăm voie să stăm în zona din care putem să facem multe, fără să facem atât de mult. În zona în care putem să obținem efectul maxim cu minimul de efort.

Să lăsăm deoparte neîncrederea, încrâncenarea, dorința ca lucrurile să fie realizate doar în felul nostru. Punem tone de energie în aceste tipare, ca în orice tipar care este întreținut din frică.

Să lăsăm mai mult loc pentru Dumnezeu să intre mai mult în viețile noastre. Și nu e vorba despre religiozitate, ci despre cel mai mare gest de credință posibil: încrederea.

Ieșind din zona în care suntem singuri împotriva lumii și în care nu vedem pe nimeni în jur care ar putea să ne ajute. Deci trebuie să ne luptăm singuri cu intregul Univers.

Să acceptăm această zonă de umbră din interiorul nostru.

Dincolo de ea  se află frecvența din care începem să conlucrăm cu Universul, să ne deschidem înspre ajutor, să oferim ajutor și să fim deschiși spre a ne fi mai ușor.

  • Sunt Mihaela Marinaș. Un spirit vizionar, cu misiunea de a aduce pe Pământ o nouă paradigmă în spiritualitate, relații și business. Catalizator pentru mii de suflete ale căror vieți le-am atins în cei 14 ani de lucru cu oamenii. Am creat și dezvoltat zeci de programe, cursuri, traininguri de evoluție spirituală, relații, Înregistrări Akashice și Înregistrări Akashice pentru business.

    Cei care vin cu sufletul deschis spre spațiile conținute prin mine și se află în momentul potrivit în călătoria lor își pot transforma cele mai dureroase și mai ascunse tipare și tot ceea ce îi ținea departe de conexiunea cu Sinele lor real. Oamenii și business-urile care vin în contact cu mine intră într-un proces care le poate readuce Sufletul pe linia reală de destin. Este ceva ce se face prin mine în mod firesc și este darul sufletului meu în această viață.

    Lasă un răspuns

    Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *