sensibilitatea la respingere mai mult decat o lectie de dezvoltare personala
Psihologie practica

Sensibilitatea la respingere – mai mult decat o lectie de dezvoltare personala?

sensibilitatea la respingere mai mult decat o lectie de dezvoltare personala

sensibilitatea la respingere mai mult decat o lectie de dezvoltare personala

Cu siguranta fiecare dintre noi a experimentat respingerea in procesul sau de dezvoltare personala.

Insa este posibil ca unii sa fi reactionat mai bine in fata acesteia decat ceilalti.

Persoanele care se regasesc in prima categorie nu se simt neacceptate sau nerespectate daca primesc un refuz. Pentru ele, un Nu este doar un Nu.

Acest lucru nu inseamna ca nu se vor simti ranite, ci ca pur si simplu nu se vor identifica cu starea de respingere pe care o resimt.

Pe de alta parte, putem afirma ca unii dintre noi au dezvoltat o sensibilitate fara de respingere.

In momentul in care am fost refuzati, fiinta noastra a primit un mare dezacord in fata vietii. Pentru acestia, sentimentul de respingere este insotit de ideea ca nimic nu este in regula cu propria fiinta.

Daca de-a lungul drumului nostru de dezvoltare personala ajungem sa experimentam respingerea in aceasta modalitate puternica, este posibil sa interactionam cu un sindrom numit sensibilitatea la respingere.

Atunci cand vor fi refuzati in iubire, cariera sau prietenie, anumiti oameni vor simti ca existenta lor este inutila. Ei au dificultati atunci cand trebuie sa separe respectul de sine de aprecierea celorlalti. In mintea lor, ei isi repeta adesea ca in cazul in care ar fi fost mai frumosi, mai agreabili, mai puternici sau mai inteligenti, ar fi obtinut tot ce si-ar fi dorit de la viata.

Pentru a se proteja, aceste persoane au invatat sa evite oamenii sau situatiile in care riscau sa fie refuzati. Insa acest lucru poate functiona doar pe termen scurt.

Daca evitam mereu astfel de experiente, este posibil sa evitam la un alt nivel o modalitate de a relationa sanatos cu cei din jurul nostru.

Sensibilitatea la respingere

Sensibilitatea la respingere nu este doar o lectie trecatoare de dezvoltare personala.

Ci este un simptom care trebuie luat in serios deoarece provine din incapacitatea noastra de a ne echilibra emotiile sau de a ne exercita controlul.

De multe ori, sensibilitatea la respingere apare in randul persoanelor care sufera deja de o serie de alte tulburari comportamentale precum narcisistii sau cei care nu-si pot stabili granitele personale. Pentru acestia, respingerea este o problema de viata si de moarte.

De exemplu, faptul ca persoana pe care ei o plac ii respinge sau sunt faptul ca sunt refuzati la jobul ideal ii face sa se simta de parca vietile lor nu mai au niciun rost.

Cel mai probabil acestia vor folosi propozitii de genul “totul sau nimic”: “Nu pot trai fara aceasta persoana” sau “Acum chiar nu mai am niciun motiv pentru care sa traiesc”.

Putem considera ca ei aleg sa dramatizeze, insa uneori astfel de replici sunt doar rezultatul unei stime de sine scazute.

Daca va regasiti in aceasta descriere sau daca stiti alte persoane care au o anumita sensibilitate fata de respingere, va oferim cateva sfaturi in aceasta directie:

1. Starea de respingere depinde de intelesul pe care i-l oferim.

Este adevarat, putem fi oricand respinsi de o persoana sau de o situatie.

Insa fiecare dintre noi are capacitatea de a decide ce ii ofera aceasta respingere. Multi dintre noi simtim ca nu mai putem continua daca suntem respinsi in diferite circumstante.

Este util sa aflam ca vom fi capabili sa facem fata respingerii abia in momentul in care nu vom mai considera ca aceasta ne distruge stima de sine.

Putem incerca sa transformam propozitia “Sunt distrus si nu mai pot trai!” in “Sunt foarte ranit, insa nu sunt la pamant”. Intreaga situatie se poate schimba pornind de la aceasta mica schimbare de sens.

Testati pe voi si observati constient daca gasiti o schimbare benefica in aceasta situatie.

2. Starea de respingere depinde de starea corpului nostru.

Cercetarile arata ca in momentul in care sistemul nostru nervos se simte amenintat, el este mult mai predispus sa perceapa respingerea.

Astfel, corpul vede respingerea ca pe un tigru amenintator care se indreapta spre el.

Dar in loc sa se confrunte cu situatia de care ii este teama, prefera sa o eviti.

Poate ca acest lucru va functiona pe termen scurt. Insa pe termen lung, vom evita exact acele experiente care ne vor permite sa ne maturizam.

Un prim pas pe care il putem face in aceasta directie este de a respira profund si de a efectua o serie de exercitii de relaxare.

Aceste mici sfaturi pot avea efecte uriase asupra modalitatii in care ne raportam la ideea de a fi respinsi.

3. Starea de respingere ne arata care este directia in care este nevoie sa ne maturizam.

Orice eveniment care are loc in viata noastra contribuie la procesul de dezvoltare personala pe care il traim, inclusiv momentele in care suntem refuzati sau respinsi.

Poate ca cele mai dureroase, dar si cele mai importante lectii sunt cele in care dorintele si nevoile noastre sunt amenintate.

Daca totul ar merge in favoarea noastra, atunci nu ne-am opri sa ne intrebam care sunt aspectele de care avem cu adevarat nevoie in cresterea noastra.

Tot ce putem face este sa ne schimbam atitudinea si sa incercam sa ne intrebam ce ne spune starea de respingere despre noi. Mai degraba sa ne intrebam care sunt beneficiile pe care aceasta stare ni le poate oferi in loc sa ne plangem ca viata noastra nu este deloc ceea ce ne-am dori.

Voi cum reactionati atunci cand sunteti respinsi?

Mihaela Marinas

Mihaela Marinas scrie articole si lucreaza cu oamenii, atat individual cat si in grupuri, din dorinta de a-i insoti pe cei din jur in calatoria catre ceea ce sunt cu adevarat.

S-ar putea să-ți placă și...

4 comentarii

  1. Pot spune cum reactionam cand o persoana pe care o iubeam in mod profund imi lasa impresia ca pentru ea sunt “respingator” sau “dezgustator”: tremuram necontrolat. Am depasit momentul – dar era infiorator pentru mine.

    1. Intr-adevar, respingerea este o lectie destul de dura, mai ales in momentul in care vine din partea unei persoane care conteaza foarte mult pentru noi. Ne bucuram ca ati depasit acel moment dificil…

  2. B.A.C.H. spune:

    Există straturi mai profunde ale respingerii: eu provin dintro familie mixtă. M-am simţit respinsă atât de comunitatea (nu familia) mamei, cât şi de cea a tatălui. Am copilărit la multe sute de km de localitatea de baştină a părinţilor: m-am simţit respinsă de unele colectivităţi – pe aceleaşi criterii (nu eram de a lor, eram din cealaltă, inferioară din Ardeal)…

    1. Intr-adevar, in momentul in care suntem respinsi, uneori exista o baza mai profunda a acestei reactii – aceasta poate proveni din fiinta noastra si este transmisa in mod inconstient celorlalti, ceea ce ii determina sa ne respinga in continuare pe baza “semnalelor” pe care le oferim.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *