proxemica sau granitele noastre spatiale
Psihologie practica

Proxemica sau granitele noastre spatiale

proxemica sau granitele noastre spatiale
proxemica sau granitele noastre spatiale

In perioada anilor ’60, Edward Hall introduce in sfera de psihologie practica termenul de ,,proxemica”.

Conceptul are legatura cu modalitatea in care folosim spatiul din jurul nostru si cu felul in care utilizarea acestuia ne poate transforma starea de spirit din relaxati in anxiosi si invers. Mai mult decat o alta incursiune in procesul de dezvoltare personala, proxemica ne ajuta in autoanalizarea propriilor trairi.

Atunci cand vorbim de proxemica, este indicat sa avem in vedere urmatoarele aspecte:

  • Teritoriul fizic – de exemplu, de ce biroul profesorilor este in general asezat in fata clasei, nu in centrul acesteia, cu bancile studentilor in jurul lui.
  • Teritoriul personal – spatiu pe care il ,,purtam” cu noi, ,,bula” care se activeaza intre noi si celelalte persoane din jurul nostru in anumite momente.

In articolul de fata, voi prezenta doua aspecte ale proxemicii, din care va reiesi importanta acesteia in procesul comunicarii interpersonale. Astfel, voi prezenta pe de o parte importanta culorii in mediul care ne inconjoara si felul in care diferentele culturale determina un anumit discomfort in ceea ce priveste teritoriul personal.

Ce nu stiam despre culori

Fara sa ne explicam de ce, avem certitudinea ca nu am stabili o intalnire de afaceri la McDonald’s, in special din cauza culorilor rosu si galben regasite in logo-ul fast food-ului. In aceasta combinatie, culorile declanseaza anxietatea si ne ofera o stare de graba de parca ar trebui sa ne repezim sa consumam mancarea, dupa care putem pleca in alta parte unde sa si vorbim.

Mai mult decat atat, studiile au aratat ca in general culorile stralucitoare ii deranjeaza la nivel vizual atat pe patronii restaurantelor, cat si pe angajatii acestora. Conform statisticilor, restaurantele cu interioare stralucitoare au cel mai ridicat grad de demisie in randul angajatilor.

Despre teritoriul personal

Acesta poate fi delimitat dupa cum urmeaza:

  • Spatiul public se regaseste intre 12 m si 25 m, un exemplu in acest caz fiind distanta dintre un vorbitor si publicul sau.
  • Spatiul social este cuprins intre 4 m si 10 m si este folosit in cadrul partenerilor de afaceri, cat si in separarea de straini in locurile publice cum sunt autobuzele sau plajele.
  • Spatiul personal se regaseste intr-o limita de 2 – 4 m, fiind folosit in randul prietenilor sau membrilor aceleiasi familii, cat si in separarea oamenilor care stau la aceeasi coada.
  • Spatiul intim are ca distanta maxima 1 m si implica o probabilitate mare de atingere. Soptitul la ureche si imbratisarea se regasesc in aceasta categorie.

Totusi, teritoriile personale pot varia in functie de diferentele etnice si culturale intre doua persoane.

De exemplu, in Arabia Saudita este posibil sa dam nas in nas cu un asociat de afaceri deoarece spatiul lor social se suprapune cu spatiul nostru intim. Pe de alta parte, spatiul social al olandezilor se suprapune cu spatiul nostru personal.

De asemenea, daca in transportul in comun din America, oamenii isi pot propti cu usurinta coatele sau se pot aseza pe vine deoarece ramane destul spatiu, in Japonia, oamenii se ingramadesc in metrou, calcandu-se in picioare, iar spatiul personal nu devine decat o idee regasita in teorie.

Asadar, atat diferentele culturale, cat si aspecte mai concrete precum culorile pot determina momentul in care spatiul personal se incheie si intram in spatiul social sau chiar public. Pe langa acestea, exista o serie de alti factori care actioneaza in mod direct asupra proxemicii precum contactul vizual, mimica, mirosurile, caldura corpului, sexul, numarul de persoane implicate intr-o anumita situatie, subiectul abordat intr-o anumita conversatie, toate aceste elemente avand drept scop ajustarea continua si uneori automata a spatiului nostru.

Mihaela Marinas

Mihaela Marinas scrie articole si lucreaza cu oamenii, atat individual cat si in grupuri, din dorinta de a-i insoti pe cei din jur in calatoria catre ceea ce sunt cu adevarat.

S-ar putea să-ți placă și...

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *