Meniul
Desi avem adesea pornirea sa le interpretam mental, emotiile noastre sunt, in mod integral, experiente ale corpului. Legatura emotii-corp este o provocare des intalnita in procesul de dezvoltare personala si de ancorare, in experienta personala, a nivelului optim de inteligenta emotionala.
Fiecare emotie este exprimata diferit, prin diferite mecanisme ale corpului. Fiecare emotie este caracterizata de un pattern al contractiei muschilor, vizibil atat pe fata cat si in postura corpului nostru (sistemul nervos somatic).
Noi simtim fiecare emotie in moduri diferite, in interiorul corpului nostru. Modul in care exprimam in exterior o emotie, prin expresii faciale sau diferite posturi comunica multe lucruri celor din jurul nostru. Pe o scara mai larga, fiecare emotie este rezultatul unui joc intre sistemul nervos senzorial si cel somatic.
Emotiile ne sunt cunoscute inca din primele momente ale vietii noastre in afara pantecului. Clasicul tipat al bebelusului atunci cand respira pentru prima data poate fi interpretat ca o prima incercare de exprimare a emotiilor. Nou-nascutul are insa un repertoriu limitat de emotii. La inceput, poate distinge doar intre disconfort si confort, fiind agitat ca raspuns la prima stare si fiind calm ca raspuns la a doua. In timpul primelor saptamani de viata, emotiile distincte sunt limitate. Destul de repede insa colectia de emotii se dezvolta, bebelusul ajungand sa diferentieze nuante in spectrul de disconfort si confort.
In primul rand, acorda-ti un minut pentru a observa senzatiile corpului in acest moment. Observa-ti respiratia. Care este temperatura corpului tau, este la fel peste tot? Verifica-ti pulsul. Verifica-ti pozitia corpului- umerii sunt ridicati, cazuti, stai cocosat? Observa senzatiile din stomac-relaxare, tensionare, fluturasi, foame? In ultimul rand, observa daca iti misti sau iti rasucesti corpul intr-o parte sau alta, intr-un mod special.
In al doilea rand, gandeste-te la o emotie de furie. Adu-ti aminte ultima data cand ai simtit furie. Poti sa aduci in prim plan acel sentiment? In legatura cu ce erai furios si pe cine erai furios? Ce ai spus sau ai gandit? Exista amintiri? Supravegheaza-ti respiratia, temperatura pielii, pulsul, pozitia umerilor si tensiunea, senzatiile din stomac. Observa-ti pozitia, postura sau comportamentul. S-a
schimbat ceva de la prima ta scanare: semne, tensiunea muschilor, miscare?In al treilea rand, aminteste-ti o perioada in care te-ai simtit fericit si in siguranta. Unde te aflai? Ce purtai? Cu cine erai? Daca poti sa lasi sa iasa la iveala scenele din memorie cu imaginile vizuale, auditive si senzoriale pe care ti le poti aminti. Ce simti in corp? S-a schimbat ceva fata de atunci cand te simteai furios? Tensiunea musculara este asemanatoare? Dar despre puls ce poti spune? Sau despre zambet?
In al patrulea rand, adu-ti aminte de o perioada in care ti-a fost frica. Nu iti alege evenimentul cel mai traumatizant din viata ta, ci alege-ti un eveniment in care ti-a fost mai putina frica. Ce te-a speriat cel mai mult? Cand iti aduci aminte de acel lucru acum, ce se intampla in corpul tau? Respiratia iti este diferita? S-a accelerat pulsul? Ti-au devenit muschii mai tensionati? Care este temperatura mainilor si a picioarelor?
Inainte de incheierea experimentului, intoarce-te la momentul in care te-ai simtit fericit si in siguranta. Adu-ti in amintire imaginile cu locul, activitatea pe care o faceai si cu cei care erau prezenti. Si acum, ce simti in corp?
Furia este o emotie de autoprotectie. Poate reprezenta o incercare de a preveni posibile pericole si de a specifica anumite granite. Este un raspuns firesc atunci cand esti amenintat, ranit sau speriat catre persoana care a cauzat toate acestea. Furia poate creste pana cand devine turbare atunci cand amenintarea este extrema sau cand limitele impuse de Nu sau Stop nu sunt respectate.
Furia nepotrivita sau gresit directionata poata interfera cu relatiile personale si stabilitatea profesionala; a provoca furia altora poate fi un pericol in sine. Cate secvente de furie stradala vedem in fiecare zi, pornind de la un temperament care are isi are radacinile in traume neprocesate?
Frica ne alerteaza atunci cand exista un potential pericol. Frica si anxietatea sunt emotii comune pentru cei cu sindrom de stres post-traumatic. Dar se poate face o distinctie intre cele doua: frica este stimulata de ceva ce se afla in mediul exterior, iar anxietatea de ceva din interior. Teroarea este o forma extrema de frica, atunci cand treci printr-un eveniment care iti ameninta viata. D
upa ce evenimentul traumatic trece, teroarea devine frica. Insa putem avea anumite flashback-uri in urma carora teroarea sa capete din nou proportii de intensitate foarte mare.Frica poate persista mult timp dupa ce amenintarea dispare, fiind asociata cu din ce in ce mai multe aspecte ale mediului inconjurator. Cand frica devine atat de mult generalizata, functia sa de protectie isi pierde din valoare. Cand totul este perceput ca fiind periculos, nu mai exista posibilitatea de a discerne intre ceea ce este cu adevarat periculos si ceea ce este sigur.
Una din dificultati in ceea ce priveste rusinea este ca nu pare sa poata fi exprimata sau eliberata in acelasi mod in care putem elibera alte sentimente. Tristetea si durerea sunt eliberate prin plans, furia prin a striga sau a ridica vocea, frica prin tremurat. Ce putem face insa pentru a exprima rusinea? Acceptarea si contactul par sa fie cheia pentru eliberarea rusinii. Desi rusinea nu se elibereaza in mod automat, se pare ca se poate disipa in circumstante foarte speciale de nonjudecata, in urma contactului cu o alta fiinta umana.
Cand ne gandim la rusine, este foarte important sa privim ambele aspecte ale problemei. De obicei, rusinea este perceputa ca o emotie teribila. Ne este foarte greu sa simtim rusinea. Oricum ar fi rusinea, ca orice emotie, are valoare de supravietuire. Frica, de exemplu, ne avertizeaza de posibile pericole, in timp ce furia le spune celorlalti sa nu cumva sa faca un pas mai aproape.
Care este valoarea de supravietuire a rusinii? Se pare ca rusinea serveste la a mentine comportamentul indivizilor conform normelor culturale ale societatii. Rusinea este elementul care ne opreste sa ne comportam in moduri care ne-ar putea rani pe noi si familiile noastre.
In fapt, poate fi emotia care permite formarea constiintei. Asadar, acceptarea este primul lucru care ne poate ajuta in a rezolva emotiile nedorite si in a vedea rusinea ca avand o functie pozitiva.
Tristetea este o emotie de raspuns la pierdere sau schimbare. Este un semn pozitiv atunci cand putem ajunge sa simtim tristetea pentru o pierdere. De obicei, acoperim acest lucru cu un strat urias de furie. Atunci cand suntem constienti de corpul nostru, putem observa ca a simti durerea ne ajuta de obicei sa se ne simtim mai solizi din punct de vedere emotional.
Bibliografie: “The Body Remembers: The Psychophysiology of Trauma and Trauma Treatment”, Babette Rothschild
Sunt Mihaela Marinaș. Un spirit vizionar, cu misiunea de a aduce pe Pământ o nouă paradigmă în spiritualitate, relații și business. Catalizator pentru mii de suflete ale căror vieți le-am atins în cei 14 ani de lucru cu oamenii. Am creat și dezvoltat zeci de programe, cursuri, traininguri de evoluție spirituală, relații, Înregistrări Akashice și Înregistrări Akashice pentru business.
Cei care vin cu sufletul deschis spre spațiile conținute prin mine și se află în momentul potrivit în călătoria lor își pot transforma cele mai dureroase și mai ascunse tipare și tot ceea ce îi ținea departe de conexiunea cu Sinele lor real. Oamenii și business-urile care vin în contact cu mine intră într-un proces care le poate readuce Sufletul pe linia reală de destin. Este ceva ce se face prin mine în mod firesc și este darul sufletului meu în această viață.
Echipa care dezvolta acest site va roaga sa nu copiati articole de pe site si sa le publicati la voi pe blog/site/facebook sau in orice alta parte. Daca doriti sa ne ajutati, va rugam sa scrieti articole originale si sa puneti link catre noi, daca ceva din ceea ce scriem v-a inspirat.
