daniel goleman inteligenta emotionala si creierul
Psihologie practica

Daniel Goleman: Inteligenta emotionala si creierul

daniel goleman inteligenta emotionala si creierul

daniel goleman inteligenta emotionala si creierul

In acest articol, veti regasi un interviu in care parintele inteligentei emotionale, Daniel Goleman aduce in prim plan importanta interactiunii dintre acest concept si creierul nostru in diferite aspecte ale procesului nostru de dezvoltare personala.

Intrebare: Cum ne poate ajuta intelegerea felului in care creierul nostru actioneaza sa facem fata stresului?

Daniel Goleman: Exista mai multe modalitati prin care intelegerea mecanismelor creierului ne poate ajuta sa facem fata stresului. Inainte de toate, trebuie sa constientizam ca nu putem scapa de stres definitiv; aceasta este natura vietii. Ceea ce anumiti oameni numesc ,,samsara”, altii numesc ,,stres”. Atunci cand suntem stresati, partea creierului care preia controlul, partea care reactioneaza cel mai mult este partea care a fost conceputa pentru a face fata amenintarilor.

Materia cenusie este elementul declansator pentru un raspuns de lupta. Cand aceste circuite percep o amenintare, ele inunda corpul cu hormoni ai stresului care actioneaza in diferite modalitati pentru a ne pregati pentru o urgenta. Sangele isi schimba traiectoria de la organe catre picioare. Dar raspunsul este, de asemenea, cognitiv – iar in lumea moderna, acesta este lucrul care conteaza cel mai mult, creand anumite salturi catre modalitatea in care creierul functioneaza.

Astfel, atentia incepe sa se concentreze pe lucrurile care ne deranjeaza, care ne streseaza, care ne ingrijoreaza, care ne supara, ne frustreaza sau ne enerveaza. Acest lucru inseamna ca nu mai avem o capacitate suficienta de a ne mentine atentia asupra activitatii pe care o avem de desfasurat. Mai mult decat atat, memoria noastra isi reface ierarhia astfel incat cel mai relevant lucru care ne ameninta este cel care ne trece prin minte cel mai usor. Din nou, aceste lucruri ne determina sa avem dificultati in a realiza ceea ce avem de indeplinit. Mai mult decat atat, tindem sa ne reintoarcem la raspunsurile pe care le-am invatat deja – ceea ce ne determina sa spunem sau sa actionam intr-un mod pe care il putem regreta mai tarziu. Este important sa intelegem ca impulsurile care ne acapareaza fiinta atunci cand suntem stresati ne pot duce catre o cale gresita.

Este foarte important sa largim prapastia dintre impuls si actiune; si acesta este exact lucrul pe care atentia il face. Acesta este unul dintre cele mai mai avantaje ale practicii atentiei: ne ofera un moment sau doua cu speranta de a ne schimba relatia sau experienta, nu de a fi prinsi in ea sau in impulsul nostru, ci de a vedea ca avem oportunitatea de a face o diferenta, o alegere mai buna.

Intrebare: Fascinant. Deci prin constientizare avem dreptul de a alege la fel cum le permitem reactiilor noastre sa ne dicteze ce sa facem.

Daniel Goleman: Da, exact, mintea inconstienta este fericita sa ia toata decizile pentu noi si sa treaca pe nivelul ,,automat”, fiind departe de procesul constientizarii noastre – astfel, nici nu ne dam seama ca o decizie a fost luata. Atunci cand nu gandim, trecem prin intreaga zi din pura obisnuinta. In schimb, atentia ne permite sa iesim din acest obicei si sa vedem ca exista si alt drum pe care putem merge. Asadar, este o alegere foarte puternica a mintii.

Intrebare: Deci reactiile la stres si variatele dificultati sunt interconectate in creierul nostru. Sunt curioasa – sunt etica si moralitatea interconectate cu creierul nostru?

Daniel Goleman: Exista o gandire progresiva care sustine ca exista 4 sau 5 dimensiuni universale de etica, dar niciuna nu spune ca exista o anumita parte a creierului care este centrul eticii noastre. Situatia este mult mai confuza decat atat. Psihologul Jonathtan Haidt propune o teorie evolutiva prin care sustine ca sunt 5 dimensiuni universale ale eticii. De exemplu, el a scris despre cat de universal este simtul dreptatii sau despre valoarea pozitiva a puritatii si despre negativitatea murdariei. Asadar, creierul nostru este creat in asa fel incat sa stimlueze gandirea noastra legata de aceste concepte etice. Nu stiu daca sunt strans interconectate, dar putem afirma ca preocuparea pentru valorile etice este o functie universala a creierului.

Intrebare: Ce parere ai despre faptul ca ne petrecem foarte mult timp in mediul online? Cum ne poate afecta acest lucru creierul?

Daniel Goleman: Cred ca este un experiment urias fata de simtul comunitatii noastre si fata de copiii nostri. Evolutia a creionat creierul uman pentru contactul fata-in-fata, in mod particular pentru capacitatea noastra de a empatiza, care este foarte strans legata de simtul eticii. Empatia este factorul esential pentru compasiune, dar in mediul online puterea acesteia slabeste. Centrele sociale ale creierului nostru par sa actioneze precum un radar interpersonal in functie de persoana cu care suntem si de activarea in propriul creier a ceea ce se intampla cu persoana respectiva – sentimentele, intentiile sau miscarile sale. Deoarece avem acest simt interior legat de ceea ce fac, nici nu trebuie sa ne gandim la asta; aceasta este o alta functie automata.

Intrebare: Recomanzi vreo practica sau activitate anume care poate ajuta oamenii sa traiasca in aceasta perioada pentru a-si dezvolta inteligenta emotionala?

Daniel Goleman: Vestea buna este ca exista o serie de modalitati prin care ne putem cultiva inteligenta emotionala. Dar inainte de toate sa ne amintim ca inteligenta emotionala este un set de aptitudini umane, nu este o abilitate monolitica. Include constientizarea de sine, include capacitatea de a ne controla emotiile, ceea ce nu inseamna sa ne reprimam emotiile. In al treilea rand, avem empatia, capacitatea de a simti felul in care ceilalti oameni se simt, cat si o constientizare sociala generala, iar in al patrulea rand, capacitatea de a pune laolalta toate aceste aptitudini in timpul unei interactiuni.

As putea spune ca exista multe aspecte ale practicilor dharma care ar putea facilita diferite parti ale inteligentei emotionale. De asemenea, cred ca practica meditatiei in general este o modalitate de a dobandi constientizarea de sine.

Intrebare: Poti vorbi despre relatia dintre motivatie si empatie?

Daniel Goleman: Motivatiile sunt conducatori ai emotiilor pozitive. Atunci cand facem lururile pe care suntem motivati sa le facem si cand anumiti oameni sunt motivati sa lucreze cu alti oameni, acest lucru le permite sa aiba o stare placuta. Motivele noastre determina lucrurile de care ne bucuram. Pe de alta parte, valorile noastre sunt diferite de motivatiile noastre. Valorile noastre reprezinta un simt legat de ceea ce ar trebui sa facem si este cel mai favorabil sa fim intr-o situatie in care valorile noastre sunt aliniate cu motivatiile noastre. Foarte multi oameni sunt intepeniti in joburi pe care nu le iubesc, iar acest lucru este valabil din cauza valorilor de genul: ,,ei bine, ar trebui sa faci asta”.

Articol tradus de pe www.tricycle.com

Mihaela Marinas

Mihaela Marinas scrie articole si lucreaza cu oamenii, atat individual cat si in grupuri, din dorinta de a-i insoti pe cei din jur in calatoria catre ceea ce sunt cu adevarat.

S-ar putea să-ți placă și...

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *