anima si animus partea intai
Psihologie practica

Anima si Animus (partea I)

anima si animus partea intai
anima si animus partea intai

Orice lucru, fiinta sau fenomen, orice energie, stare sau gand, are in natura sa fundamentala un ritm propriu de manifestare, are o anumita maniera particulara de a se schimba, de a evolua sau de a involua.

Pentru a cunoaste viata, trebuie in primul rand sa-i intelegi ritmurile, sa intelegi natura schimbarilor care definesc fiecare aspect al ei.

Cand aceste aspecte iti sunt cunoscute… atunci vei fi capabil sa te integrezi deplin in armonia naturii si sa traiesti in deplin acord cu firea ta; o viata integrata in armonia universala inseamna o viata plina de bucurii si succese. Dupa cum se stie, doua principii cosmice stau la baza existentei Lumii.

Toate fenomenele, evenimentele, fiintele, sunt produsul interactiunii permanente a doua forte polar opuse si complementare, denumite de intelepciunea chineza Yin si Yang, de intelepciunea indiana Shakti si Shiva, arta spirituala yoga le numeste Tha si Ha, misticii occidentali le-au denimit Luna si Soarele, stiinta occidentala contemporana se refera la polul pozitiv (+) si polul negativ (-) al fenomenelor, iar psihologia analitica jungiana se refera la Anima si Animus.

Notiunile nu desemneaza ceva concret, existent in sine. Fenomenele, fiintele, lucrurile, au un aspect dual, avand atat caracteristici de tip Yin, cat si Yang, de tip masculin, cat si de tip feminin – de exemplu: lumina – intuneric, miscare – nemiscare, caldura – frig etc.)

Cand fiintele, fenomenele sau lucrurile au caracteristici ca: emisivitate, control, activitate, caldura, lumina, forta, ele sunt preponderent Yang. Iar cand au caracteristici ca: receptivitate, sensibilitate, repaus, raceala, intuneric, slabiciune, intuneric – ele sunt preponderent Yin.

Caracteristica Yin-Yang a unui fenomen este relativa, cele doua principii se manifesta alternativ. Intreaga fiinta umana este “construita” pe baza interactiunii acestor doua principii, iar cunoasterea acestor aspecte faciliteaza atingerea starii de armonie deplina, atat in propria fiinta, cat si in relatiile cu ceilalti oameni.

Simbolul Yin-Yang, cu negrul reprezentând Yin-ul si albul reprezentand Yang-ul, este un simbol ce reflecta impletirea inevitabila duala a tuturor lucrurilor din natura – o tema obisnuita în taoism. Nici o calitate nu este independenta de opusul ei, nici nu este atat de pura incat sa nu contina si opusul ei, intr-o proportie redusa. Aceste concepte sunt ilustrate prin separarea vaga a albului de negru, prin granita ondulata dintre ele si prin cercurile mai mici din cele doua zone mari.

„Nimeni nu e doar barbat sau doar femeie, amandoi sunt amandoua. Trebuie sa fie asa: jumatate din fiinta ta vine de la mama, cealalta de la tata. Esti o intalnire a acestor doua energii. Nu poti fi doar barbat; nu poti fi doar femeie.”
Osho

Omul trebuie sa devina constient de aceste doua polaritati; este bine ca ele exista, acesta fiind modul in care isi face natura „aranjamentele”: cand partea masculina oboseste, lucrurile se muta in parte feminina si masculinul se odihneste. Cand partea feminina este obosita si vrea sa se odihneasca, devii masculin. E un fel de „economie” interioara.

Aceste doua polaritati alcatuiesc, dupa Osho, jocul constiintei – „Cand jocul se termina si tu ai invatat ce trebuia sa inveti, cand lectia a fost insusita, vei trece mai departe; stadiul ultim nu este nici masculin, nici feminin, ci neutru.”

Conform misticilor orientali, energia feminina trebuie eliberata, ea va aduce echilibru: „Luna a fost mult timp neglijata, Soarele este mult mai proeminent, Luna trebuie adusa inapoi in viata noastra. Tot ce e intuitie primeste hrana de la Luna; ne-am inclinat prea mult spre Soare, suntem distructivi, pentru echilibru hai sa ne inclnam acum in directia opusa, si incet-incet, vom ajunge la mijloc, cu Soarele intr-o mana si Luna in cealalta, egale. Declar femeia si barbatul egali, si nu din motive politice. Ii declar egali din motive esentiale.” – ne mai spune Osho.

Mitul creatiei lumii si Sinele

In mitul creatiei lumii, din haosul primordial se diferentiaza prima data feminitatea, zeita Geea, Pamantul. Din ea ia nastere masculinitatea, Uranus, Cerul. Unirea sacra a Pamantului cu Cerul va deschide sirul creatiei tot mai diferentiate si va declansa, de asemenea, tensiuni intre cele doua contrarii complementare, feminin si masculin.

La nastere, Sinele este, in cea mai mare parte, nediferentiat si hermafrodit; din totalitatea Sinelui incep sa se diferentieze, gradual, tendintele formative, avand loc o prima separare intre feminitate si masculinitate.

„E greu sa accepti ca nu te nasti femeie sau barbat, ci ca devii.”
Jacques Salomé

Mitul androginului

In „Banchetul”, Platon prezinta o explicatie iubirii si formarii acesteia. Aici aflam despre „mitul androginului”, povestit de un personaj al lui Platon. Conform legendei, la inceput traiau pe pamant fiinte androgine. Aratau ca doi oameni lipiti spate in spate: doua femei, doi barbati sau un barbat si o femeie. Acestia aveau o forta foarte mare, puteau face aproape tot ce gandeau. Zeii se temeau de puterea aproape infinita a androginilor si, pentru a nu mai reprezenta o posibila amenintare, ii despart.

Platon mai afirma ca, „despicand” acele fiinte fabuloase, numite androgin, Zeus nu le-a separat perfect, ci din fiecare jumatate a ramas o parte în celalalt. Nici un barbat nu e perfect barbat si nici o femeie perfect femeie; fiecare fiinta umana este androgina.

Androginul corespunde starii paradisiace, perfectiunea si fericirea nu pot fi atinse decat prin depasirea contrariilor; inclusiv termenul androgin este format din andros, care inseamna barbat iar guné, femeie.

Deci, gasirea perechii potrivite si formarea androginului este ca un puzzle in care fiecare componenta se aseamana, mai mult sau mai putin. Jung a intuit genial prin conceptele de Anima si Animus aceasta fiinta dubla, androgina, existenta în fiecare din noi.

Anima, respectiv Animus vor cauta sa-si gaseasca in plan concret, real, intr-o fiinta exterioara, fiinta care se potriveste cel mai mult cu imaginea existenta virtual in sinele fiecaruia, complementarul acestuia, cel care ne seamana in sens negativ sau pozitiv.

Aprofundarea modului in care interactioneaza aceste doua principii la nivelul psihicului uman, l-a determinat pe psihanalistul elvetian Carl Gustav Jung sa afirme “…psihicul este un fenomen aproape infinit; nu stim ce este in sine si stim foarte vag ce nu este; nu stiu decat foarte vag ce este individual in psihic si ce este universal…”

Modelul psihicului uman imaginat de Jung include ca structuri generale arhetipurile si, ca structuri particulare, complexele – eul, umbra, persona, complexul contrasexual, anima/animus.

Ce sunt arhetipurile?

Notiunea de arhetip se refera la continuturile fundamentale ale psihicului, care nu pot fi observate direct, dar care isi exercita influenta asupra continuturilor imaginilor arhetipale si complexelor, deci asupra comportamentului si constiintei.

Jung afirma ca arhetipul este o tendinta formativa si care se manifesta sub forme virtual infinite, omul nascandu-se cu tendinta de a forma anumite imagini, dar nu cu imagini propriu-zise.

Cum ia nastere imaginea arhetipala?

Spre exemplu, cu totii avem tendinta arhetipala de a forma imaginea mamei si imaginea tatalui, insa fiecare persoana isi formeaza o imagine proprie, in functie de experienta personala cu mama sau cu tatal, in acest caz, prin prisma trairilor prilejuite copilului de relatia cu fiecare dintre ei, de relatia sa cu persoana de ingrijire, cu substitutul de mama sau de tata, cu mama sau tatal din constiinta colectiva.

Ce sunt complexele?

Conform lui Jung, complexele sunt grupari de imagini care sunt in interrelatie si se formeaza in jurul unei tendinte arhetipale.

“Complexele ne ofera informatii despre dispozitia unei persoane, despre relatii si emotiile legate de aceste relatii, precum si modelele de comportament pe care le-am trait in copilarie si mai tarziu in viata.”
Mihaela Minulescu

„Nu toate familiile pot fi un mediu toxic, dar multe dintre ele pot deveni astfel… fara sa vrea si fara sa stie acest lucru.”
Jacques Salomé

Jung vorbeste de o structura psihica innascuta care semnaleaza necesitatea reciproca de completare a barbatului si a femeii, atat in ce priveste corpul, cat si in ceea ce priveste spiritul. Barbatul poarta in inconstientul sau o imagine a femeii, numita Anima, iar femeia este determinata in raportarea ei fata de barbat printr-o imagine inconstienta, numita Animus.

Anima compenseaza constiinta masculina, iar Animus pe cea feminina. Exista în fiecare din noi imaginea noastra virtuala în oglinda, feminina pentru barbati, masculina pentru femei.

Animus descrie impulsul/puterea, principiul Yang al aparentei si al vietii constiente; acest complex este proiectat de catre femeie pe partenerul de sex opus. Animus orienteaza activitatea si gandirea si corespunde Logos-ului parental.

Anima este principiul Yin al lui Animus, „echilibreaza” Animus-ul, reprezentand personificarea inconstientului din barbat si corespunde Eros-ului matern.

In ceea ce priveste functionarea din punct de vedere psihologic, barbatii sunt predominant Yang, dar au si un aspect Yin, iar femeile sunt predominant Yin si contin un aspect Yang. Deci, din punct de vedere strict psihologic, fiintele umane sunt androgine, cu energii latente masculine si feminine.

In prima jumatate a vietii are loc o diferentiere a identitatii primare sexuale si energia corespunzatoare ii ia locul, dar, mai tarziu, spre a doua jumatate a vietii, apare o „chemare” a energiei opuse. Este o miscare catre totalitate.

Anima are un caracter erotic-emotional, in timp ce Animus-ul cauta sa rationeze si de aceeea, aproape tot ce stiu sa spuna barbatii despre erotica feminina si despre viata afectiva feminina in genere, se bazeaza pe proiectia propriei lor Anima si este, in consecinta, anapoda; fanteziile si ipotezele femeilor in ce priveste barbatii, se bazeaza pe functionarea Animus-ului lor, care constituie o inepuizabila sursa de judecati ilogice si de false cauzalitati.

de Mona Georgescu,
Psiholog

Mihaela Marinas

Mihaela Marinas scrie articole si lucreaza cu oamenii, atat individual cat si in grupuri, din dorinta de a-i insoti pe cei din jur in calatoria catre ceea ce sunt cu adevarat.

S-ar putea să-ți placă și...

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *