Indiferent cat de grave sunt problemele noastre, cred ca ar trebui, macar din cand in cand, sa facem o cura de optimism.
Stiu, stiu…poate ca multi dintre voi veti fi tentati sa inchideti deja acest articol si sa reveniti la gandurile sumbre care va apasa…
Si exista o explicatie pentru acest lucru: multi dintre noi credem ca lucrurile nu se pot rezolva “atat de usor” si poate chiar suntem siguri ca “trebuie” sa experimentam o situatie nefavorabila, insa cred ca ar trebui sa ne amintim, macar din cand in cand, cat de utila este mintea in ceea ce priveste schimbarea starilor noastre.
Asadar, sa ne facem curaj sa incercam o cura de optimism!
Sa ne facem curaj sa ne trezim zambind doar pentru ca soarele ne-a salutat prin geam.
Si sa-i multumim cuiva drag pentru ca este langa noi, chiar daca in fiecare zi este oricum langa noi.
Si sa ne permitem sa “pierdem” timpul urmarind copiii din fata blocului cum joaca sotronul.
Si sa ne facem planuri pentru vara care este pe cale sa inceapa.
Si sa ne bucuram fara sa ne simtim vinovati ca “indraznim” sa zambim cand stim ca avem anumite probleme.
Din pacate, “Fii optimist!” nu mai este de ceva vreme o replica regasita pe buzele noastre.
Tocmai de aceea, multi dintre noi alegem sa fim in continuare lenesi in loc sa ne antrenam mintea sa caute o perspectiva mai larga, mai ampla si mai luminoasa despre experienta acestei vieti.
La urma urmei, ce inseamna sa fii optimist?
Cautand cuvantul “ optimist “ in dex, regasim urmatoarea definitie: “care manifesta optimism”, acesta fiind o “conceptie filozofica potrivit careia in lume binele precumpaneste asupra raului, iar lumea existenta este cea mai buna dintre lumile posibile; atitudine a omului care priveste cu incredere viata si viitorul; tendinta de a vedea latura buna, favorabila a lucrurilor.”
Dincolo de aceste definitii concrete, cred ca termenul “ optimism “ este inrudit cu termenul “permisiune”.
Pentru ca de cele mai multe ori, noi suntem cei care ne punem piedici pe drumul vietii si ne uitam speriati in jurul nostru pentru a vedea cine a indraznit sa ne opreasca.
Poate daca am fi constienti ca avem dreptul la optimism si ca nu avem nevoie decat de propria permisune pentru a fi fericiti, nu am mai avea atatea probleme.
Si poate ca unul dintre cele mai frumoase lucruri despre cura de optimism pe care v-o propunem este tocmai faptul ca o putem modela dupa bunul plac.
Nu avem nevoie de nimeni care sa ne spuna pasii pe care trebuie sa-i urmam deoarece noi vom fi proprii ghizi pe parcursul acestui proces.
Nu avem nevoie de retete, doctori sau maestri.
Ci doar de noi insine.
pai la cum e traiul aici in romania si toate problemele pe care le avem, ne-am cam pierdut speranta cam greu sa fim optimisti, dar cu siguranta in fiecare dintre noi se mai gaseste un gram de optimism, inca speram ca va fi mai bine…