este indicat sa ne exprimam furia
Psihologie practica / Comunicare

Este indicat sa ne exprimam furia?

In situatiile dificile de comunicare la care suntem zilnic expusi, deseori avem tendinta de a ne manifesta furia.

Uneori, alegem sa o reprimam si sa ne lasam macinati in continuare de efectele ei, iar alteori o exprimam fara sa ne gandim daca ii ranim pe cei din jurul nostru. Care ar fi cea mai indicata varianta in acest caz? Managementul furiei este cu siguranta un aspect de luat in considerare in procesul de dezvoltare personala, iar articolul de fata prezinta felul in care ne-am putea raporta la aceasta emotie.

Fiind creata pentru a ne indemna sa actionam in cazul violarii unor norme sociale sau in cazul situatiilor care au nevoie de un remediu atunci cand ceva este in neregula, bcontureaza circumstantele nedrepte in care ne aflam si ne spune ca avem o reactie fata de un lucru care nu ar trebui sa se petreaca precum se intampla in astfel de momente.

Deseori, furia este conceptualizata drept o forta emotionala distructiva, dar menirea ei este aceea de a fi un semnal intern care are ca rezultat o actiune de auto-protectie. De fapt, furia este o emotie pozitiva care deseori este inteleasa gresit sau folosita irational.

Atunci cand furia este declansata, sistemul nervos isi arata solidaritatea si actioneaza ca atare prin agitatie psihica, tensiune musculara si puterea care pregateste corpul pentru actiune.

Tensiunea arteriala, cat si temeperatura corpului cresc. Impulsul pe care il simtim este acela de a lovi ceva sau pe cineva. Situatiile care provoaca furie arata ca suntem pregatiti din punct de vedere psihic si fizic sa devenim agresivi.

Asadar, rolul furiei este acela de a proteja eul, iar din aceasta actiune rezulta o mare dorinta de a ne asuma riscuri. Mai mult decat atat, pentru a ne acomoda cu starea pe care furia ne-o da, gandurile care ii corespund acesteia sunt negative, iar aceasta restructurare cognitiva ne ajuta sa indeplinim actiunea dorita.

Este important sa acordam atentie factorilor care ne declanseaza furia si sa ne protejam ca atare.

In anumite momente, exprimarea furiei in defavoarea reprimarii ei, poate fi contraproductiva. Sa presupunem ca persoana pe care o iubim si o respectam ne raneste.

Furia noastra poate pune in pericol relatia, in special daca vrem sa-i raspundem persoanei respective cu aceeasi moneda, facand-o sa simta vinovatie pentru rana pe care ne-a produs-o. Daca ne exprimam furia, este posibil sa ne concentram pe reactia de furie in loc sa ne gandim ce a declansat efectiv aceasta stare.

Intr-o astfel de situatia, furia ne ofera informatia de a ne proteja de persoana care ne-a ranit. Dar importanta de a ramane atasati de persoana care ne raneste poate ascunde faptul ca persoana de care noi suntem atasati este ranita. Poate ca furia noastra incearca sa ne transmita acest mesaj. Intr-o astfel de situatie, exprimarea durerii sau a tristetii provocate de acea persoana poate fi mai productiva decat exprimarea furiei.

O situatie in care am experimentat o jignire la adresa eului nostru poate declansa furie in mod repetat de fiecare data cand situatia ne revine in minte, fie ca este vorba de a fi tradat, inselat sau ranit atat in relatiile personale, cat si in cele de la locul de munca.

Sistemul nostru emotional isi face treaba prin a ne reaminti sa ne protejam sau sa cautam o solutie. Dar precum un cosmar care revine, nu vom fi capabili sa alungam aceasta emotie din minte pana nu vom intelege cu adevarat ce a declansat-o, pana nu vom incerca sa vedem cum putem actiona diferit in aceeasi situatie sau pur si simplu pana nu gasim un final fericit care sa fie in favoarea noastra.

Consecinta cognitiva a furiei ca raspuns al jinirii este vazuta in relatia complexa dintre furie si empatie.

Atunci cand suntem furiosi, empatia noastra este mult mai scazuta fata de persoana pe care suntem nervosi. Ceea ce face furia noasta este sa adune atat resurse fizice, cat si cognitive pentru a opri ceea ce ne provoaca aceasta stare de amenintare. O nedreptate perceputa presupune atat actiunea, cat si necesitatile care nu sunt inhibate in ceea ce priveste a rani pe altcineva.

Furia diminueaza starea de a empatiza astfel incat sa reusim sa ducem la bun sfarsit interactiunea necesara. Prin empatizarea cu celalalt vom fi preveniti de la a face ceea ce este nevoie pentru a ne proteja, fiind asemanatoare cu o scuza la adresa comportametului care ne-a ranit.

Asadar, rezultatul furiei va fi acela de a anula efectele empatiei si de a ne concentra pe propria protectie. Chiar si asa, felul in care ne exprimam furia poate deveni critic atata timp cat folosim expresii exagerate sau neadecvate care nu ne vor permite sa ne transmitem mesajul.

Astfel, ne putem intreba: faptul ca am raspuns cu furie unei persoane care nu s-a purtat frumos cu noi ne-a ajutat vreodata cu adevarat?

Aceasta emotie provocata de furie rezulta din dorinta de a pedepsi persoana care ne-a ranit (O’Gorman, Wilson si Miller, 2005). Mai mult decat atat, cercetatorii au aflat ca simplu gand ca pedespsim pe cineva sau chiar pedepsirea lor ne va determina sa ne concentram pe furie in continuare. Asa ca dorinta de razbunare sau cautarea ei nu ve va ajuta sa depasim momnetul sau sa ne recuperam respectul pierdut in aceasta tradare. De asemenea, dorinta de razbunare intr-o situatie in care am fost nedreptatiti vine ca rezultat al umilintei sau rusinii pe care le-am trait in momentul respectiv.

Chiar daca relatia dintre rusine si furie este usor de recunoscut, cercetari recente au descoperit momentele in care acestea doua sunt corelate si momente in care nu sunt. Chiar daca deseori un temperament nervos este asociat cu rusinea, studiile au infirmat aceasta supozitie in ceea ce priveste efectele in randul sexelor. Potrivit studiilor, rusineaeste corelata cu furia care este resimtita in urma unei provocari, de exemplu, in urma unei critici. Tocmai de aceea este important sa constientizam ce anume ne-a determinat sa raspundem cu furie si sa avem in vedere care sunt celelalte emotii care se ascund in spatele acesteia.

Este important sa ne reamintim ca orice emotie tratata la un nivel nesanatos nu este functionala, fie ca vorbim de tristete, vinovatie sau entuziasm. Managementul furiei ne ajuta sa avem reactii rationale la aparitia furiei si sa ne dezvoltam capacitatea de a reactiona intr-o maniera sanatoasa. Acest lucru nu inseamna ca nu trebuie sa ne exprimam furia atunci cand este cazul, ci sa nu raspundem cu agresivitate.

Capacitatea de a anticipa efectele acestei emotii, recunoasterea cursului actiunii si raspunderea la aceasta situatie intr-o modalitate sanatoasa sunt esentiale in folosirea emotiilor noastre pentru a ne proteja.

Mihaela Marinas

Mihaela Marinas scrie articole si lucreaza cu oamenii, atat individual cat si in grupuri, din dorinta de a-i insoti pe cei din jur in calatoria catre ceea ce sunt cu adevarat.

S-ar putea să-ți placă și...

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *