trezirea din vis si din drama
Aminteste-ti un moment cand te-ai sculat in mijlocul noptii ingrijorat pentru ceva anume-poate o problema de la serviciu sau un conflict nerezolvat.
Cel mai probabil mintea ta a sarit de la o ingrijorare la alta, dat fiind ca orice gand nelinistitor ti-a amintit de ceva care, la randul sau, iti trezea alta grija. Poate ai inceput sa te gandesti la o interactiune neplacuta cu un membru al familiei sau ti-ai amintit felul in care un coleg de la serviciu te-a tratat cu indiferenta si ca urmare te-ai simtit indignat.
Iti amintesti cum repetai anumite conversatii in minte si regretai ce ai spus sau nu ai spus ori repetai ce ai spune data viitoare daca ti s-ar oferi sansa? Probabil ca, pe masura ce te gandeai mai mult la asta, te simteai din ce in ce mai agitat.
Sau poate te-ai trezit si ai inceput sa te ingrijorezi pentru bani, pentru toate cheltuielile care se aduna. Cum te vei putea descurca? Te-a condus asta la ganduri despre alti oameni care o duceau mai bine sau la cei care nu aveau atatea probleme financiare? Te-a facut invidia sa fii si mai suparat? Te-a facut sa te simti mai neajutorat sau furios sau mai aproape de postura de victima, chiar?
Deci, iata-te, zvarcolindu-te in pat, extenuat de propriile ganduri si emotii. Si, pe deasupra, realizand ca te asteapta o zi deosebit de aglomerata maine, te-ai speriat de gandul ca nu vei mai putea adormi la loc. Cum ai putea trece prin ziua ce vine, dupa ce ai fost treaz toata noaptea? Si acest nou cerc vicios al gandirii a continuat, hranindu-se din sine insusi, acaparandu-te in realitatea lui.
Daca te recunosti pe tine in scenariul de mai sus, nu te simti prost. Este exemplul tipic pentru ce face egoul oricand te simti amenintat sau in nesiguranta in vreun fel, mai ales in fata nesigurantei date de o problema de sanatate sau cand te afli in mijlocul unei schimbari majore. Egoul pur si simplu nu stie cum sa abordeze sentimente provocatoare, ca vulnerabilitatea sau lipsa de control.
Cand egoul este la putere, poti observa o anumita dinamica: un gand genereaza o emotie, care conduce la alt gand, ce genereaza o alta emotie.
Mergi intr-una in cerc, ca un caine ce alearga dupa coada lui-tu alergi, de fapt, dupa povestea ta-devenind din ce in ce mai agitat si necajit, chiar daca in momentul ala esti, de altfel, bine, in siguranta si la adapost,in patul tau. Intre timp, nici nu mai recunosti sentimentul initial care a declansat aceasta panica psihica. In realitate, nu il infrunti sau intampini niciodata constient.
Pentru a te tine atat de prins, egoul trebuie sa te faca sa uiti de momentul prezent, fiindca egoul se retrage atunci cand esti complet in Acum. Asadar, spre a se putea mentine, ego-ul te va smulge din Acum, departe de realitate, gand cu gand.
Daca incepi sa observi ce face ego-ul tau, vei sesiza ca atunci cand ego-ul iti departeaza constiinta de momentul Acum, sunt doar patru locuri in care te poate duce: in trecut, in viitor, in povesti despre tine sau despre altii.
Vestea buna este ca poti iesi din acest carusel nu prea vesel indata ce realizezi ca nu esti in prezent.
Intreaba-te: “Ce se intampla de fapt acum?” Priveste in jurul tau, observa si asculta.
Care este diferenta dintre situatia ta propriu-zisa, in mediul inconjurator imediat-sunetele, calitatea lumii, culorile si asa mai departe-si lumea psihica si emotionala, creata de gandurile tale? Fii constient de respiratia ta si de senzatiile corporale. Permite-ti sa te relaxezi. Poate ca esti bolnav, dar nu esti sub asalt, decat din partea gandurilor tale.
Dar, ca sa te trezesti din vis si drama, este nevoie sa devii constient ca nu esti prezent si sa realizezi Sunt in viitor sau Sunt in trecut.
Oricand iesi din Acum, te identifici inevitabil cu o poveste pe care o spui despre tine, sanatatea sau viata ta. Este ca si cum ai cazut prin vizuina de iepure din Alice in Tara Minunilor intr-un univers imaginar. Dar, spre deosebire de Alice, care stia ca este intr-o lume a fanteziei, majoritatea dintre noi suntem deplin convinsi ca este reala.
Este crucial sa intelegi acest lucru, fiindca identificarea oarba cu povestile tale va continua la nesfarsit pana nu recunosti modelul si nu il expui in lumina constiintei momentului Acum. Esti sinele tau autentic numai cand te trezesti si ocupi locul ce ti se cuvine, al fiintei constiente ce priveste intreg spectacolul fara sa mai fie acaparata de el.
Se vorbeste uneori despre procesul trezirii la o constiinta si prezenta mai vasta ca despre moartea egoului.
De fapt, multe invataturi spirituale vorbesc despre cum sa iti ucizi egoul. Dar egoul nu moare si nici nu ar trebui sa moara in timp ce tu dezvolti un grad inalt de prezenta. Mai degraba, el inceteaza sa iti conduca mintea si sa iti determine experienta. Mai apoi, el slujeste constiinta oferind punctul tau unic de vedere, dar, de data aceasta, nu intr-o maniera care sa iti defineasca identitatea, sa te separe si sa te faca sa te simti special.
Cand egoul se retrage si constiinta predomina, identitatea ta ca sine separat devine mai putin dominanta si, in sfarsit, ai parte de plenitudinea fiintei.
Richard Moss, “Vindecarea incepe in interior.Transforma-ti viata prin puterea prezentei.”, Editura Elena Francisc