cine conduce eu sau emotiile mele
Psihologie practica / Autocontrol

Cine conduce: eu sau emotiile mele?

cine conduce eu sau emotiile mele
cine conduce eu sau emotiile mele

Ai trage cu pistolul inainte sa tintesti?

Atunci, de ce actionezi fara sa gandesti? Cand traim ca robotii, facand ceea ce suna bine in loc de ceea ce e cel mai bine pentru noi , avem un pret mare de platit ulterior. Inlocuirea comportamentului rational cu acte irationale duce la suferinta materiala, mentala si fizica: vise pierdute, durere fizica si boala.

Sa privim putin o secventa de evenimente care creeaza atatea probleme in viata noastra. In primul rand, un eveniment are loc. Partenerul de viata ma cearta sau seful tipa la mine. Sau cineva arunca o hartie pe geamul masinii si hartia ajunge pe fata mea. In al doilea rand, evenimentul atrage un gand de genul: “ Viata e suparata pe mine din nou! “ sau “Seful meu e un idiot !”.

In al treilea rand, gandul aduce cu sine o emotie.

Devii manios, surprins, perplex, confuz sau inspaimantat.

Desi nu realizezi pe loc, emotia pe care o experimentez nu este cauzata de evenimentul care tocmai a avut loc, ci de amintirea unui eveniment similar petrecut in copilarie.

Daca seful tipa la mine, asta imi poate starni amintiri cu tatal meu care tipa la mine in copilarie. Si sentimentele de neajutorare, furie si teama pe care le aveam atunci ies brusc la suprafata. Cred ca seful este cauza supararii mele, cand de fapt tatal meu este cauza !

In al patrulea rand, actionam. Unul din doua lucruri se poate intampla. Un lucru este stupid, altul este inteligent. Lucrul cel mai stupid pe care il putem face este sa actionam sub impulsul de moment, fara sa gandim.

Sa ne comportam emotional mai degraba decat rational. Putem tipa la seful nostru: “ M-am saturat de tine! Demisionez !” Asta este un lucru stupid pentru ca nu rezolva o problema, ci creeaza una noua. Cum o sa-mi platesc facturile daca demisionez?

Din pacate, a actiona emotional mai degraba decat rational este un lucru des intalnit. Si este cauza nefericirii multor oameni.

Este semnul unei carente la nivelul dezvoltarii personale si este cauza nefericirii multor oameni. Cel mai inteligent lucru pe care il putem face cand emotiile ne invadeaza imaginatia, este sa ne oprim un moment si sa gandim inainte de a actiona.

Deci, seful a tipat la mine. Dar de ce este el seful meu? Nu este el sef pentru ca are mai multa experienta decat mine? Nu este el pentru mine o oportunitate sa invat mai mult, sa devin mai valoros? Daca asa e, atunci decat sa-ti rezolvi problema demisionand, mai bine ii spui sefului: “Imi pare rau ca v-am suparat. Cana aveti ceva timp, am putea sta putin de vorba despre activitatea mea aici si ce pot imbunatati? Sunt convins ca ma puteti ajuta sa devin un jucator de echipa.”

Insa nu intotdeauna este vina noastra.

Seful poate tipa la noi fara motiv. Dar noi avem un creier si o inima, nu? Trebuie sa le folosim pentru a actiona rational. Poate seful a avut o zi grea. Cand iti faci treaba bine, nu ai nici un motiv sa-ti fie frica, deci doar zambeste la el. Atitudinea ta placuta poate fi exact ceea ce ar avea nevoie.

Asadar, sa ne oprim de cate ori observam ca emotiile ne influenteaza comportamentul.

Actiunile trebuie sa fie dictate de mintea rationala, nu de impulsuri irationale. La inceput nu e usor. Dar e o lectie pe care trebuie sa o invatam. Ori ne lasam controlati de emotii ori ne controlam vietile prin a actiona rational. Alegerea consta in a conduce spre destinatia aleasa sau a fi un pasager fara control asupra destinatiei sale sau mai rau, a te trezi in directia nedorita.

Sa nu intelegem insa ca emotiile sunt dusmanul nostru.

Pot fi, dar in egala masura pot fi prietenii nostri. Din nou, tine de alegere. Alegerea emotiilor pozitive pentru a ne sprijini actiunile si procesarea emotiilor negative pentru a actiona rational. De exemplu entuziasmul, pasiunea, ambitia si curajul pot fi catalizatori importanti ai actiunilor pozitive. Sa ne alegem emotiile care ne sprijina si sa ne gandim mai mult la emotiile care ne tin pe loc. Aceasta este unul din primii pasi pe calea dezvoltarii personale si a evolutiei spirituale.

Sa urmam exemplul lui Og Mandino:

“Cand ma simt deprimat, cant. Cand ma simt trist, rad. Cand ma simt bolnav, muncesc dublu. Cand mi-e frica, merg inainte. Cand ma simt nesigur, vorbesc mai tare. Cand ma simt sarac, ma gandesc la bogatia ce va veni. Cand ma simt neputincios, ma gandesc la reusitele din trecut. Cand ma simt mic, ma gandesc la scopurile mele. Astazi sunt stapanul emotiilor mele.”

Viata noastra emotionala ne defineste. Inima ne distinge de ceilalti. Caracterul nostru nu inseamna ceea ce stim, ci cum actionam; nu inseamna ce avem, ci ceea ce suntem. Sa traim asadar intelegand ca nu trebuie sa fim emotionali, ci sa fim capabili sa ne exprimam emotiile. E adevarat ca acolo unde nu sunt emotii nu exista motiv pentru violenta, dar acolo unde nu este emotie nu exista nici motiv pentru dragoste. Urmariti filmul “Equilibrum” pentru a vedea o ilustratie vie a acestui lucru.

Mihaela Marinas

Mihaela Marinas scrie articole si lucreaza cu oamenii, atat individual cat si in grupuri, din dorinta de a-i insoti pe cei din jur in calatoria catre ceea ce sunt cu adevarat.

S-ar putea să-ți placă și...

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *