Putem vedea timpul? Putem vedea agenda noastra cu ochii mintii? Putem folosi culori aprinse pentru a sublinia in mintea noastra evenimentele cele mai importante ale zilei? Capacitatea de a ,,vizualiza” timpul poarta numele de sinestezie, conditie prin care experimentam ceva cu un simt, insa este activat un alt simt. Putem vorbi despre aceasta sinteza a simturilor regasita in programarea neuro-lingvistica (NLP), fiind utila in intelegerea propriilor reactii in procesul nostru de dezvoltare personala.

Sinestezia se poate baza pe o experienta trecuta, asa cum este exemplul cu mancarea de mai sus. Simplul fapt ca mirosim o friptura ne ajuta sa-i simtim gustul.

Procesul acesta este experimentat in mod inconstient si involuntar de catre toata lumea. Ati auzit vreodata pe cineva ca vorbeste despre o mancare gustoasa, iar gura voastra deja isi cere drepturile? Sau ati privit vreodata lista cu lucrurile pe care trebuie sa le indepliniti intr-o zi si deja ati experimentat un sentiment de frustrare? Asadar,

sinestezia este sinteza dintre doua sau mai multe simturi.

Sinestezia apare atunci cand doua parti ale creierului sunt activate prin intermediul unor alte conexiuni intre acele doua parti. Astfel, in momentul in care una dintre cele doua parti este activata, aceasta activeaza si o alta zona. Felul in care reprezentam lumea in mintea noastra afecteaza modul in care actionam, vorbim sau simtim. Asadar, daca atunci cand privim lista lucrurilor pe care le avem de facut ne confruntam cu un sentiment negativ de frustrare, iar atunci cand suntem frustrati nu facem nimic pentru a modifica aceasta stare, atunci putem ajunge sa ramanem intepeniti intr-o stare care nu are un rezultat bun asupra noastra. Daca ne putem schimba starea atunci cand privim lista, redirectionand-o intr-o zona motivationala, ne va determina sa dorim sa actionam ca atare.

Schimbarea experientei sinestezice este folositoare si in alte cazuri, de exemplu in ceea ce priveste strategiile noastre de invatare. Prin adaugarea experientelor senzoriale la procesul invatarii putem retine mult mai usor informatiile cu care interactionam. Desi ne bazam pe un simt primar atunci cand invatam (precum simtul vazului atunci cand citim), combinarea acestuia cu alte simturi ne poate ajuta mintea sa inteleaga ca poate folosi si alte resurse nebagate in seama pana in momentul prezent.

Schimbarea simturilor

Pentru a ajuta pe cineva sa-si mareasca flexibilitatea in ceea ce priveste folosirea mai multor simturi, este necesar sa observam care sunt simturile sale pe care persoana le manifesta cel mai putin. In urmatoarele randuri, veti gasi o serie de indici care arata ca o persoana foloseste predominant un anumit simt:

1. Vizual . Acest tip de persoane folosesc contactul vizual. Limbajul lor nonverbal se regasete in special in zona capului, dand din cap pentru a confirma sau infirma anumite ganduri. Postura dreapta si umerii usor aplecati in fata sunt alte doua caracteristici ale persoanei care foloseste mai mult acest tip de limbaj. Vocea lor este de obicei inalta, iar ritmul vocii este unul rapid. Au foarte putine culori in zona fetei, iar in comunicare folosesc verbe care ne trimit cu gandul la simtul vazului de genul: ,,Ai vazut…?”, ,,Vezi ca …”.
2. Auditiv. Persoanele care folosesc predominant acest simt, se poarta de parca ar vorbi constant la telefon. Urechile lor par ca receptioneaza chiar si cele mai mici sunete, fiind atente la ceea ce mediul inconjurator le transmite. De asemenea, acestia gesticuleaza intr-o parte si isi schimba privirea dintr-o parte in alta.
3. Kinestezic. Atunci cand oamenii isi acceseaza sistemul kinestezic , gestul care ii tradeaza este acela ca privesc in partea dreapta a corpului. In general, ei au o voce mai scazuta, iar gesturile lor se afla in general in zona de mijloc a corpului, in zona stomacului. De asemenea, ei arata in special spre zona inimii sau isi pun mana in dreptul inimii lor atunci cand vorbesc. Respiratia lor provine din abdomen si este de obicei profunda.

Asadar, rolul sinesteziei este acela de a ne ajuta sa ne exploram ambele emisfere ale creierului, permitand mai multor simturi sa actioneze simultan. De asemenea, schimbarea sau conexiunea acestora este benefica in ceea ce priveste felul in care ne raportam la trecutul nostru si la felul in care vom actiona in viitor.

De exemplu, cuvintele ,,Ai grija!” nu au nicio semnificatie daca nu le asociem cu sentimente sau imagini. In schimb, daca asociem aceste cuvinte cu o experienta neplacuta din trecutul nostru, prin folosirea mai multor simturi, creierul nostru va incerca sa evite sa interactioneze cu aceasta situatie in viitor. Mai mult decat atat, daca transformam afirmatia de mai sus in ,,Ai grija…si fii intelept pentru ca totul va fi bine.”, anxietatea poate trece in stadiul de anticipare, ajutandu-ne sa avem o alta perspectiva asupra situatiei respective.