Categoriile Satir sau ce comunica limbajul trupului despre noi

categoriile satir sau ce comunica limbajul trupului despre noiRecunoscuta pentru activitatea sa in domeniul psihologiei de familie, Virginia Satir este o terapeuta care si-a adus contribuitia in procesul de programare neuro-lingvistica prin asocierea dintre pozitiile corporale si stilurile de limbaj. Cele cinci categorii descrise de Satir sunt urmatoarele: Blamer (acuzatorul), Placater (victima/cel care isi plange de mila) , Distracter(cel care distrage atentia),  Leveler (egalizatorul), Computer (Computerul). Prin analizarea acestor categorii, putem observa care este aceea in care ne regasim cel mai mult, cat si diferite roluri pe care ceilalti le joaca, astfel incat sa reusim sa gasim o cale de a ne intelege.

Acuzatorul.  In aceasta categorie, ii intalnim pe aceia care incearca sa gaseasca un vinovat atunci cand lucrurile nu merg exact cum si-ar dori. Acuzatorul va pune propriile ganduri si sentimente pe umerii celorlalti. Cei care se regasesc in aceasta categorie folosesc gesturi hotarate si arata cu degetul. Ei vorbesc la modul general, folosesc comparatii complexe si dovezi inexistente pentru a crea confuzie in mintea interlocutorului, momentul fiind oportun pentru a arunca vina pe cel din urma. Aceste persoane raman de obicei singure deoarece nimeni nu isi doreste sa fie invinuit mai ales cand nu este cazul.

De asemenea, victima reprezinta o oglinda a Acuzatorului, si aici regaisndu-se oamenii care ii invinuiesc pe ceilalti. Acestia incearca sa transforme o greseala intr-un act diplomat cu scopul de a scapa cu fata curata. De fapt, victima este cea capabila sa isi asume orice vina cu conditia sa fie vazuta drept o persoana buna de catre cei din jurul sau. In contrast cu acuzatorul, victima nu foloseste gesturi ferme, ci limbajul ei nonverbal transmite mesajul de genul ,,saracutul de mine”. Atunci cand lucrurile nu merg bine, victima este cea care se intoarce in propria carapace. Acesti oameni considera ca lor le pasa foarte mult de ceilalti, in timp ce acestia din urma nu le acorda atentia cuvenita.

Cei care se incadreaza in categoria computer, au un comportament preponderent mecanic, folosind un limbaj nonverbal care le ascunde emotiile. Cea mai buna metoda de a se apara este faptul ca nu ii lasa niciodata pe ceilalti sa patrunda in interiorul lor. Ei detin intotdeauna controlul, avand de fiecare data argumente logice care sa le sustina convingerile. Acestia pot fi considerati de catre ceilalti rigizi si insensibili. In cazul a doua persoane casatorite, sotia unui sot-computer nu va primi niciodata gesturi de afectiune din partea acestuia, ceea ce poate cauza o serie de probleme in relatia de cuplu. Expresia folosita de tipul-computer este: ,,Cineva trebuie sa faca acest lucru.”

Urmatoarea categorie ii are in vedere pe cei care distrag atentia celorlalti. Acestia reprezinta un amestesc intre caracteristicile acuzatorului, victimei si computerului. Intr-un moment, ei pot acuza o persoana ca foloseste un limbaj necorespunzator, pentru ca in momentul urmator sa afiseze caracteristicile victimei, iar in final sa recurga la un comportament asemanator ci cel al computerului. Trecerea de la o anumita atitudine la alta ii determina pe cei din jurul sau sa devina confuzi, de aici venind denumirea de ,,cel care distrage atentia”. Vorbesc despre lucruri atat de diferite incat la un moment dat, ceilalti nu vor mai sti cum sa se poarte cu ei.

Egalizatorul reprezinta categoria care nu are o serie de caracteristici fixe prin care poate fi definit. Cea mai importanta trasatura a egalizatorului este faptul ca nu are trasaturile celorlalte categorii. Egalizatorul este vazut ca o persoana pe care ceilalti pot depinde deoarece acesta afiseaza fapte, nu vorbe. Singurul aspect negativ al egalizatorului este subiectivitatea, manifestarea adevarului prin propriile experinte, ceea ce ii poate determina pe ceilalti sa se simta inconfortabil. Limbajul trupului egalizatorului este acela al omului stapan pe emotiile sale.

Asadar, putem analiza limbajul nonverbal al unei persoane pentru a vedea in ce categorie se incadreaza. Acuzatorul va pune accentul pe limbajul vizual in gesturile, postura si respiratia sa, iar palmele sale vor fi orientate in jos. Pe de alta parte, victima va folosi trasaturi kinestezice, avand palmele orientate in sus de parca cere atentie. Computerul va folosi trasaturi ,,digitale” ce pun accentul pe limbajul auditiv, iar adesea isi va incrucisa bratele. De vreme ce va schimba tiparele comportamentale destul de des, cel care distrage atentia va adopta oricare din comportamnetele mai sus prezentate, in timp ce egalizatorul va avea ambele palme orientate in jos de parca ar vrea sa echilibreze o situatie.

Este important sa avem in vedere ca limbajul nonverbal al oricarei categorii Satir va fi diferit intr-o situatie relaxata fata de o situatie stresanta. De aceea, inainte de a eticheta o persoana intr-un anumit fel, este nevoie sa avem in vedere si aspectul de mai sus. Abia dupa ce vom petrece o anumita perioada de timp cu acea persoana, vom putea trage concluzii cu adevarat relevante.

Atunci cand suntem intr-o conversatie, putem adopta un anumit limbaj in functie de limbajul pe care care celalalt decide sa il aiba. In acest caz, nu trebuie sa accentuam faptul ca observam ce categorie Satir adopta celalalt deoarece acesta se va simti controlat.  Virginia Satir recomanda ca intr-o situatie de comunicare sa nu adoptam limbajul celeilalte categorii. De exemplu, daca folosim categoria acuzator atunci cand interactionam cu un acuzator, vom avea o lista nesfarsita de contraargumente si invinuiri. Daca adoptatam categoria victima cu o alta victima, rezultatul va fi ca ne plangem de mila reciproc. Daca folosim tiparul celui care atrage atentia cu o astfel de persoana, rezultatul va fi unul haotic, in schimb comportamentul de tipul computer s-ar putea sa functioneze in ambele tabere, dar conversatia va fi cu siguranta una plictisitoare si nu ne va ajuta sa luati o decizie. In cele din urma, singura categorie Satir care poate fi adoptata si de interlocutor este categoria egalizaltorului.

Virginia Satir a folosit categoriile mai sus prezentate pentru a ajuta membri unei familii sa fie constienti de comportamentul lor atunci cand acesta este ,,incongruent”. Incongruenta face ca mintea sa reactioneze intr-un fel, iar corpul intr-un alt fel. De exemplu, un zambet fals este o expresie incongruenta. Chiar daca tehnica vizeaza in special relatiile familiale, puteti lua in considerare categoriile Satir pentru a va evalua orice tip de relatie.

Resurse:

www.exforsys.com