Desi omul a ajuns sa domine lumea multumita inteligentei si capacitatii sale de a inova, creierul uman nu este construit sa manifeste creativitate.
Principala preocupare a creierului nostru este aceea de a gestiona eficient consumul de energie, prin urmare atunci cand facem calcule, cand ne imaginam lucruri, cand citim, cand scriem, creierul ne serveste “scurtaturi” si tipare prestabilite astfel incat sa obtinem rezultate economisind pe cat posibil energia.
De aceea, pentru a deveni mai creativi, trebuie sa ne supunem mintea unor jocuri de creativitate.Primul dintre acestea se refera la modul in care ne pacalim creierul.
Inspiratia si creativitatea nu vin gandind si analizand foarte mult, pentru ca daca ne punem mintea la treaba, ea va incepe sa caute “scurtaturile” si tiparele care nu ne vorm permite sa fim inovativi si sa ne dezvoltam inteligenta emotionala.
Prin urmare, daca vrem sa cream ceva nou, e destul de dificil sa o facem planificat, ca un proiect la serviciu – desi planurile nu strica atunci cand vrem sa retinem cum aranjam o idee.
Fie ca vrem sa scriem o poveste, sa pictam un tablou, sa facem o fotografie cum nu s-a mai facut ori sa inventam un program de computer, jocurile de creativitate pe care trebuie sa le punem in aplicare sunt menite sa ne pacaleasca mintea.
Iata un filmulet cu idei despre cum putem fi mai creativi:
De exemplu, sa ne imaginam un scriitor care doreste sa scrie o noua poveste, dar nu are nicio idee sau a scris cateva paragrafe, dar nu stie cum sa continue.
O modalitate de a-si pacali mintea care nu il ajuta sa inventeze dialoguri, situatii si personaje noi, este sa se deconcentreze aparent de la sarcina de a scrie povestea, dar sa continue sa faca alte lucruri care ii sustin creativitatea (sa asculte muzica ce il inspira, sa citeasca, sa vada un film sau o piesa de teatru, cochetand din cand in cand cu ideea povestii lui).
Din ciclul de activitati care sustin creativitatea fac parte inclusiv lucruri simple, cum ar fi sa schimbi ruta pe care mergi de obicei la scoala sau la serviciu, sa-ti impui sa intri in vorba cu cate o persoana noua in fiecare zi, sa urmaresti sa participi constant la evenimente, concerte, conferinte, cursuri, sa mergi in locatii in care nu ai mai fost niciodata.
Continuand exemplul scriitorului, un alt factor care ii poate scadea creativitatea sunt asteptarile pe care el le seteaza pentru propria minte.
De exemplu, daca isi impune sa scrie in fiecare zi cate o pagina la povestea sa, dar timp de doua – trei zile la rand nu reuseste acest lucru, mintea ii va spune ca nu are rost, iroseste prea multa energie si ar trebui sa faca altceva.
In loc sa renunte in astfel de situatii, scriitorul isi poate diminua obiectivul initial si isi poate seta ca scop sa scrie jumatate de pagina pe zi. Diminuand asteptarile mintii noastre, dam o sansa creativitatii sa apara, fara sa renuntam la incercarea de a fi creativi.
Sustinerea unui mediu care sa ne inspire, precum si micile jocuri de creativitate care sa ne faca mintea mai flexibila si mai spontana reprezinta – daca le practicam constant, in fiecare zi – taramul fertil pe care se dezvolta creativitatea.