trezirea din negare
Pentru a descifra codul sinelui fals si a penetra masca pe care am purtat-o zi dupa zi, an dupa an, trebuie sa ne trezim din transa negarii.
Curajul de a ne elibera din starea de negare a ego-ului ranit si de a fi sinceri cu noi insine ne ofera abilitatea de a ne recunoaste sentimentele rusinoase, slabiciunile si defectele, dar si de a ne activa punctele forte si talentele.
Negarea este un mecanism al ego-ului, care ne poate rapi demnitatea si capacitatea de a ne crea viata pe care ne-o dorim. Durerea este catalizatorul care declanseaza starea de negare. Atunci cand inima nu mai poate indura ranile de trecut, in interiorul nostru este activata negarea. Ea nu difera mult de functia de hibernare a unui computer: computerul este deschis, insa opereaza intr-un mod care economiseste energie. La fel, starea de negare ne conserva temporar resursele, prin faptul ca ne amorteste simturile si ne impiedica sa simtim emotiile dureroase pe care le ascunde. Negarea este ca un strat fin ce ne acopera gandurile si sentimentele dureroase si ne permite sa vedem prin acele lentile prin care nu vedem imaginea completa.
Asemenea ochelarilor de cal, negarea nu ne lasa sa vedem ce se intampla in jurul nostru. Si cand suntem in aceasta stare, exact asta facem-negam ceea ce se intampla in jur, negam realitatea, ne negam instinctele, gandurile si sentimentele si negam consecintele pe care le au actiunile noastre, dar si lipsa de actiune.
Negarea este o functie minunata a psihicului uman. Fiecare dintre noi a folosit-o, pentru a ne proteja de experienta durerii launtrice. In momentul cand ne aflam pe punctul de a ne suprasolicita, cand durerea sufleteasca e atat de mare incat ne pune in pericol sanatatea emotionala si psihologica, acest mecanism de aparare al ego-ului este activat in mod automat. Cand nu mai putem suporta durerea, cand nu avem instrumente cu care sa abordam situatiile tensionate, trecem automat pe modul negare. Nu putem face nimic pentru a impiedica acest lucru-si nici nu am vrea sa o facem. Este un mecanism al structurii noastre, care exista cu un scop foarte bun: se afla acolo pentru a ne proteja. Atunci cand constientizam ca am fost orbiti, mintiti, folositi, exploatati, trasi pe sfoara, inselati sau dusi de nas-sau ca le-am facut altora, fara sa ne dam seama, aceleasi lucruri-din adancurile noastre se dezlantuie rusinea si cele mai dureroase emotii.
Pentru unii dintre noi, aceste sentimente sunt atat de dureroase incat singurul mod prin care le putem face fata este prin a le nega. Nu vrem sa acceptam adevarul unei situatii, intrucat durerea de a-l recunoaste este mult prea mare in acel moment. Negam realitatea exterioara, in speranta ca, astfel, o putem face cumva sa fie altfel. Alternam intre momentele de suferinta, cand adevarul situatiei reuseste sa se strecoare pana la noi, si cele de fantezie, alimentate prin negare. Chiar daca stim ca starea de negare nu face decat sa prelungeasca suferinta, clipele de alinare pe care le putem gasi in aceasta stare par sa merite pretul platit. Negarea actioneaza pe post de scut, protejandu-ne de raul pe care nu-l putem inca prelucra.
Negarea sanatoasa a ajutat milioane de evrei din Germania nazista sa indure o teroare de neimaginat. Si, cand n-au mai putut face fata atrocitatilor din jurul lor, multi au ales sa se sinucida, decat sa mai vada acele torturi. Copilul molestat, mama care isi vede fiul imbolnavindu-se si murind, barbatul care isi pierde slujba in mijlocul unei crize financiare, femeia inselata de barbatul caruia ii daruise inima, cel diagnosticat cu o boala mortala, sotul care isi pierde sotia dupa cincizeci de ani de casnicie, a fi martorul unui cutremur sau al uni uragan distrugator-toate aceste situatii si altele de o asemenea amploare declanseaza negarea sanatoasa de care este nevoie pentru a face fata experientelor devastatoare.
Chiar daca negarea ne determina de multe ori sa ramanem in situatii negative, ea ne ofera si ocazia de a ne adapta la realitatile dureroase si nedorite, de care nu ne putem-sau credem ca nu ne putem-detasa. Atunci cand cineva ne face rau, negarea devine principalul mecanism de aparare. Prin faptul ca mascheaza profunzimea suferintei, ne sa speranta ca lucrurile se vor imbunatati.
Dar pentru a nu avea parte si de efectele sale potential negative, trebuie sa recunoastem ca declansarea acestui mecanism este semn de pericol, un avertisment-asemenea unei alarme de incendiu. Sistemul nostru intern ne trimite mesajul ca am intrat in incurcatura si ca avem nevoie de ajutor. Insa, asa cum negarea sanatoasa ne poate ajuta si proteja, negarea nesanatoasa ne face sa ne transformam in cel mai mare dusman al nostru. Negarea nesanatoasa este activata atunci cand o folosim ca pe o cale usoara de iesire, cand nu vrem sa recunoastem adevarul a ceea ce se intampla in jurul nostru sau care ni se intampla chiar noua. Negarea apare atunci cand realitatea ne-ar cere sa facem o schimbare incomoda in viata, pe care nu vrem sa o facem.