Pentru voi, cele care știți:
Să fiți, să muriți, să renașteți, să nașteți, să creșteți lumi în pântecele și în sângele vostru
Să mângâiați, să alintați, să îngrijiți, să oblojiți
Să legănați, să ascultați, să adorați, să venerați
Să disperați, să vă îndurerați, să vă sfâșiați, să vă osteniți
Să luminați, să radiați, să hrăniți, să întrupați
Pentru voi, cele care sunteți duioșie, vijelie
Întuneric, lumină și splendoare
Cele care sunteți unduire, visare, nestrămutare
Îndestulare și iertare,
Avânt și nemișcare.
Pentru voi, femei ale lumii, care sunteți Tot. Zeițe, copile, vindecătoare, vrăjitoare, îngeri și demoni, Dumnezei ai Universului.
Opriți-vă astăzi și celebrați-vă. În întregime. În totalitate. În uniune. Adunați-vă în voi. Și dați-vă pe voi vouă însevă și lumii în întregime. Molipsiți totul cu tot ce sunteți. Arătați-vă. Fiți. Trăiți. Simțiți. Și știți: În fața voastră, din când în când, până și Dumnezeu se simte neputincios.
Respirați și încorporați. Opriți-vă și celebrați.
Și după ce vă opriți, aduceți-vă aminte cine sunteți și continuați. Singure sau împreună. Cu bărbați, fără bărbați.
Aduceți și mai mult din puterile și misterele voastre pe Pământ. Uniți lumi în pocalul vostru interior și nașteți noi universuri. În sângele vostru zac zorii unei noi lumi.
Cu iubire,
Mihaela Marinaș