Multumesc, 2016!

Da, a fost un an adevarat, din toate punctele de vedere.  Multumesc, 2016, pentru cum am trecut prin tine, pentru cum ai trecut prin inima mea si pentru ce ai lasat acolo!

Multumesc, 2016, pentru cele mai frumoase lectii:

Cea mai pretioasa dintre lectii a fost sa invat sa-mi las inima sa faca diferenta intre adevar si iluzie. Sa las in urma valurile iluziei si sa-mi deschid celulele inspre adevar.

Sa inteleg, dupa ani de zile de lucru cu mine, cu ranile mele si tot atatia ani de reconstructie interioara, ca adevarul se simte in corp.

Ca iluzia cea mai mare de pe Pamant este iluzia separarii. Separarea de noi insine, de Univers, de Sursa, de cei pe care ii iubim.

Sa vad ca nu exista alta scindare decat cea produsa de mintea noastra. Ca nu exista suferinta mai mare decat cea care vine din iluzia separarii.

Ca in suflet, exista doar iubire si iubirea nu face diferente de sex, varsta, religie, distanta si timp. Ca e momentul sa aducem acest adevar aici pe Pamant. Pentru ca oamenii sufera cel mai mult din cauza iluziei separarii. Separarea dintre suflet si personalitate, dintre minte si inima, dintre ceea ce vor si ceea ce fac, ceea ce trebuie sa fie si ceea ce sunt cu adevarat.

Am invatat sa nu mai ascult atat de mult de conditionari, ci de suflet. Imi readuc aminte la fiecare pas sa fac asta. Sa fac ceea ce vreau sa fac nu pentru ca asa se face, ci pentru ca asa simt in fiecare celula. Ceea ce se face pentru ca asa face toata lumea…Ei bine, sunt lucruri pe care trebuie sa invatam sa le lasam in urma si in 2017.

Iubire neconditionata

A fost anul in care am inceput sa invat lectia iubirii neconditionate. In loc de “Te iubesc pentru ca faci asta si asta, esti aici pentru mine, imi spui ce vreau sa aud si faci ce vreau” am inceput sa simt cu adevarat ce inseamna: “Te iubesc pentru ca te iubesc.” Si atat. Nici mai mult nici mai putin. Multumesc, 2016, din inima pentru un dar atat de pretios!

Celulele au inceput sa-mi explodeze de bucurie, sufletul sa-mi cante de libertate si de frumusete. Doamne, cat ne mai schingium unii pe altii in numele a ce am inteles noi ca inseamna iubirea…

Si cat de departe suntem de adevar cand ne imaginam ca iubirea e o cutiuta in care sa ne bagam unii pe altii ca sa corespundem la ceea ce se asteapta de la noi. Si ca ceilalti sa corespunda asteptarilor noastre.

Am invatat sa nu mai merg impotriva propriului suflet. Ci sa invat sa merg de mana cu el. Sa las la o parte modul in care ma auto-abuzez si  sa aduc in loc compasiunea. Ceea ce parea ca e in regula pana atunci a inceput sa fie nefolositor si ceea ce respingeam a devenit cel mai important lucru.

Si apoi, am facut loc pentru acel punct din care, fara sa ne atasam de nimic, ne putem permite sa fim, sa iubim si le permitem celorlalti sa fie si sa iubeasca. 

Lumina si adevar

Am invatat cat de frumos este jocul dintre lumina si intuneric. Am vazut cum intunericul ne sustine sa devenim mai puternici si ne ajuta sa inaintam pe calea spre lumina. Daca nu ii dam voie sa preia controlul…

Am invatat ca in viata platesti doua preturi: unul cand decizi sa faci ce vrea inima si unul cand nu-ti urmezi inima. Primul este mult mai usor de platit decat al doilea. Multumesc, 2016!

Apoi, a fost anul in care multe lucruri din ceea ce consideram adevaruri general-valabile sau axiome ale vietii au inceput sa-si piarda consistenta. Sa devina praf si pulbere in lumina unui nou nivel de constientizare care incepe sa capete viata pe Pamant.

Lucruri facute doar pentru ca trebuie, sisteme de credinte vechi care incorseteaza spiritul, conditionari din societate sau familie, relatii in care credeam sau pe care ma sprijineam…

Toate s-au daramat rand pe rand, pentru a lasa loc unei singure intrebari: “Cine esti tu, cu adevarat? In final, dincolo de toate lucrurile cu care ai invatat sa te acoperi, cine esti tu???”

Si da, a fost anul in care am inceput sa aflu raspunsul…

A fost un an…care m-a provocat la maxim sa cresc, sa las in urma cine stiam ca sunt, ca sa devin cine imi este menit sa fiu.

Si sa ne pregatim, pentru ca a fost doar inceputul…Stiu si simt in fiecare celula: 2017 ne va ajuta sa stabilizam adevarul, va cerne din ce in ce mai mult iluzia si conditionarile de esenta si ne va ajuta sa devenim din ce in ce mai liberi. Sa fim cine am venit aici sa fim.

Sa ne fie de bine! Sa celebram momentele incredibile pe care le traim in aceasta perioada pe Pamant. Multumesc, 2016! Te astept din plin, 2017!