despre un alt fel de divort
Ganduri (ne)insemnate

Despre un alt fel de divort

Divortul este foarte la moda in zilele noastre. Si da, uneori este chiar o necesitate. Ma intreb insa cum ar fi daca am invata sa divortam din cand in cand de cine am fost si sa ne indreptam spre cine devenim.

Daca am depune, in tribunalul din sufletul nostru, actele de divort de partea din noi insine pe care e nevoie sa o reciclam din cand in cand?

Eu asta inteleg prin divort. Divort

…de Sinele meu vechi.
De tot ce nu-mi mai foloseste.
De imaginea celei care am fost.
De iluziile pe care le-am intretinut.
De tiparele mintii mele.
De fondul de ten aplicat in strat nesimtit de gros peste sufletul meu.
De stereotipurile din viata mea.
De lipsa de autenticitate.
De neputinta.
De pattern-urile din familia mea.
De poticniri.
De timiditati false.
De autoimpuneri.
De trebuie sau nu trebuie.
De suferinta mocirloasa, recirculata la infinit din viata mea.
De automatisme.
De ganduri repetitive.
De tot ceea ce sta si nu curge. De tot ceea ce curge prea repede, fara sa constientizez.
De lipsa de atentie.
De lipsa de contact real.
De trairea in alta parte, suspendata intre doua realitati.
De asistarea la viata mea ca la un film absurd proiectat pe un ecran si mai absurd.
De scindare.
De dorinta de confirmare. De dorinta de conformare.
De plictiseala.
De control.
De proiectii. De judecati.
De ce ma tine separata de mine. Si de ceilalti. Si de momentul de acum.
De graba. De nerabdarea de a trai moment cu moment.
De ne-prezenta. De prezenta prea mare acolo unde nu e nevoie de mine.
De neimplicare acolo unde e nevoie de mine.
De necongruenta.
De nesinceritate.
De tradarea de sine.
De tot ce nu mai pot repara. De tot ce sunt prea tentata sa repar.
De dorinta de a poseda. De a manipula si a fi manipulata. De a nu-mi permite sa fiu cine sunt. De a nu permite celorlalti sa fie cine sunt.

Asa ca astazi, semnez actele de divort.

Cu umilinta si acceptand ca toate acestea vor face parte intotdeauna din mine, in exact acelasi mod in care simti ca o veche relatie ce tocmai se incheie va continua sa existe intotdeauna in sufletul tau, la un alt nivel si intr-un alt fel.

Mergand spre energia noua care se deschide in viata ta, cu toate acestea in suflet, insa atat de bine asezate si condensate incat se creeaza un loc nou pentru lucrurile care urmeaza sa se astearna acolo.

Si, exact ca in cazul unui divort, spun Sinelui meu cel vechi:

Te-am iubit cu toata fiinta mea. Am petrecut cu tine zile bune si zile rele. Am dormit in acelasi pat, am mancat la aceeasi masa. Am impartit totul. Uneori voiam lucruri diferite, insa am gasit o cale de mijloc.M-am simtit in siguranta cu tine. Stiam ca esti mereu acolo pentru mine, in acelasi mod, egal cu tine insuti, neschimbat de cand te stiu.

Insa acum, este momentul pentru altceva. E timpul sa las deoparte iluzia sigurantei si sa plec in aventura vietii mele. Sa ma arunc in necunoscutul din sufletul meu. In vidul fertil pe care il las acum sa se creeze acolo. In golul care imi va deveni prea-plin, pe masura ce voi avea curajul sa-l explorez si sa-i dau noi semnificatii. Acum plec inspre un loc nou al vietii mele.

Te las in urma, cu adanca recunostinta pentru ceea ce am invatat cat am fost cu tine si pentru cine incep sa devin. Ma voi gandi la tine cu drag. Imi voi aduce aminte de tine. Nimeni nu-ti va ocupa locul tau din sufletul meu. Insa…imi sunt datoare mie sa ma duc inspre noul meu Sine. Inspre noua EU. Inspre cine simt ca sunt cu adevarat. Nu stiu cum va fi drumul. Insa stiu ca e drumul meu. Voi savura fiecare secunda. Multumesc.

Mihaela Marinas

Mihaela Marinas

Mihaela Marinas scrie articole si lucreaza cu oamenii, atat individual cat si in grupuri, din dorinta de a-i insoti pe cei din jur in calatoria catre ceea ce sunt cu adevarat.

S-ar putea să-ți placă și...

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *