ce-ar fi sa traim Raiul pe pamant
Ganduri (ne)insemnate

Ce-ar fi daca am crea Raiul pe Pamant?

Numai dupa ce am citit titlul, parca o parte din noi incepe sa vocifereze: Cum adica Raiul pe Pamant?

Cand eu am probleme de analizat si drame de trait, cand nu gasesc sens in nimic din ce fac, cand merg pe strada si mai uit in jur si vad acelasi lucru la toata lumea: cum nu mai stim ce sa facem ca sa astupam durerea deconectarii de la tot si de la toate…

Plus ca mai am judecatile, invidiile, tristetile, incrancenarile si prefacatoriile…Cu ele ce fac? Cui le las? Pentru ca daca incepem sa cream Raiul pe pamant, modul in care imi creez singur iadul pe pamant nu va mai avea niciun rost. Si ce ma fac eu atunci? Cum sa las in urma toate reperele pe care le am si care ma leaga de trecut? Cine voi mai fi eu fara nefericirea mea? Fara fricile mele?

In frica sau in afara fricii

Cum sa incep eu sa traiesc stiind ca am putere sa creez fiecare moment al vietii mele? Cand tot ce am stiut pana acum a fost sa fiu victima conditionarilor care mi-au incarcerat sufletul…Cum sa cred eu ca mi se cuvine sa traiesc Raiul pe Pamant, cand tot ce am auzit pana acum a fost: Tu nu poti. Tu nu meriti. Nu ti se cuvine. Fericirea e doar pentru cei alesi.

Cum sa cred eu ca viata e usoara si poate sa curga, cand tot ce am vazut mi-a confirmat de mii de ori ca viata pe pamant e grea si ca trebuie sa tragi la jug pentru putina fericire, pe care oricum nu ti-o garanteaza nimeni.

Cum sa imi permit sa am inima usoara, cand tot ce am stiut pana acum a fost un val intunecat care parca mi-a inconjurat inima?

Si ce ne facem cu frica de a da drumul cunoscutului care, chiar daca este profund limitativ pentru potentialul a cine suntem cu adevarat, ne tine in “siguranta” si permite supravietuirea ego-ului?

Cum sa cred eu in Raiul de pe Pamant, cand tot ce am stiut a fost un iad pe care l-am trait cu speranta ca voi fi rasplatit candva, undeva, pe lumea cealalta poate…Dar ce surpriza s-ar putea sa am dupa moarte, pentru ca sufletul meu nu va putea accesa un nivel de constienta mai ridicat decat a accesat cat a fost in corp…Si atunci, imi voi trai eternitatea creand iad dupa iad dupa iad…Iar asta este cel mai cumplit lucru cu putinta…

raiul pe pamant

Raiul pe Pamant: o alegere

Asa ca merita sa ne intrebam: ce-ar fi daca as invata sa creez Raiul pe Pamant?

Din ce am, cu ce am, cu ce pot si cu ce sunt acum…Sa las lumina sa-mi curga prin vene, sa imi deschid inima cand privesc cerul, sa multumesc pamantului ca ma lasa sa calc pe el, sa fiu recunoscatoare pentru fiecare lucru care vine spre mine, sa dau cu generozitate ceea ce am de dat, sa uit ce inseamna sa-mi fac griji ca nu am suficient, sa las deoparte frica de supravietuire, sa adorm in mine sentimentul ca e periculos sa fii bucuros, pentru ca ceva rau se poate intampla in secunda urmatoare.

Cum ar fi daca am prefera simplul in loc de complicat? Firescul in loc de nefiresc. Abandonarea propriei vointe marunte in fata unei vointe mai mari care sa ne conduca prin viata.

Acesta este Raiul pe Pamant. Si poate ca nu este chiar atat de greu. Poate ca este mai greu sa ne straduim sa ne fie greu tot timpul.

 

Mihaela Marinas

Mihaela Marinas scrie articole si lucreaza cu oamenii, atat individual cat si in grupuri, din dorinta de a-i insoti pe cei din jur in calatoria catre ceea ce sunt cu adevarat.

S-ar putea să-ți placă și...

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *