caruselul lui a da si a primi
Ganduri (ne)insemnate

Caruselul lui “a da” si “a primi”

caruselul lui a da si a primi

caruselul lui a da si a primi

Oare stim vreodata cu adevarat cand si cum ne putem deschide pentru a primi? Sau oare avem vreodata capacitatea de a sti ce sa daruim pentru ca celui de langa noi sa-i fie cu adevarat bine?

In cele ce urmeaza, va voi impartasi o intamplare care a avut loc azi dimineata. La scurt timp dupa ce imi cumparasem cativa covrigi, am vazut in fata mea un om al strazii care primea bani de la trecatorii din jurul sau. Desi nu mai am obiceiul de a le oferi ceva acestora, am simtit sa-i dau un covrig. Cand a vazut ca ma apropii de el si ii intind covrigul, a spus: ,,Nu, covrig nu.”

Fara sa stau pe ganduri, am bagat nervoasa covrigul la loc si am plecat mai departe. Mi s-a parut revoltator ca data fiind situatia in care se afla, de a sta in plina strada si de a ingheta, a refuzat ceea ce eu ii ofeream pentru a-l ajuta.

Si apoi am inceput sa-mi pun o serie de intrebari pe care vi le adresez si voua:

Oare nu cumva le oferim celorlati de atatea ori ceea ce credem noi ca au nevoie, nu ceea ce ei isi doresc cu adevarat?

Oare nu cumva mama simte ca daruieste totul in momentul in care construieste casa pe care copilul poate ca nici macar nu si-o doreste? Oare nu cumva fata refuza toate darurile materiale pe care iubitul ei i le ofera din simplul motiv ca isi doreste imbratisarea lui? Si apoi ne intrebam de ce ne amesteste acest carusel al vorbelor- povara de genul “Ti-am oferit TOTUL si tu cum ma rasplatesti?”, de ce atunci cand ajungem cu viteza daruirii in cel mai inalt punct al sufletului cuiva, observam ca ne aruncam brusc tot mai jos, din ce in ce mai jos deoarece nu am putut cuprinde ceea ce acesta isi dorea cu adevarat.

Si asa ajungem sa ne dam jos din caruselul lui “a da” si “a primi” pentru a ne prabusi pe pamant si a ne intreba care este de fapt calea de mijloc intre felul in care putem oferi si felul in care putem primi, tinand totusi cont de ceilalti.

De fapt, poate ca acest joc cu reguli nescrise este una dintre cele mai frumoase lectii. Cand avem in vedere aceste verbe simple ,,a darui” si ,,a primi”, devenim fragili in fata certitudinilor noastre, iar imprevizibilul devine biletul de intrare in acest carusel. Este nevoie sa dam dovada de multa tactica pentru a auzi adevaratele dorinte ale celorlalti si pentru a simti plenar momentele in care este cazul sa oferim pentru ca ceilalti sa poata primi acest dar, nu pentru ca noi ne simtim mai bine stiind ca am oferit ceva.

Important este sa nu ne temem cand vom pasi in acest carusel. Sa intelegem ca putem gresi in drumul nostru de dezvoltare personala, dar sa incercam sa reparam greseala o data ce am inteles-o. Sa intelegem ca simplul fapt ca ne sunam prietena sa-i uram o zi frumoasa este un dar mai mare decat cel mai impunator cadou, sa intelegem ca parinti ca exista un moment in care este cazul sa stopam seria darurilor pentru copiii nostri pentru a incepe sa-si exploreze singuri darurile interioare, sa intelegem ca uneori este nevoie sa exprimam ceea ce ne dorim pentru ca ceilalti sa reuseasca sa treaca de zidurile pe care le plasam in mod constient sau inconstient intre noi.

Nu stiu daca acel om al strazii avea sau nu avea nevoie de covrigul meu. Chiar daca nu intelegem refuzul celorlalti si chiar daca uneori ajutam de dragul de a ajuta in loc sa ne raportam la ceilalti, caruselul se dovedeste a fi deschis pentru fiecare dintre noi, transmitandu-ne ca exista momente in care ceilalti nu vor sa fie ajutati la fel cum exista momente in care nu este nevoie sa oferim. Asa ca nu avem decat sa pasim in el, sa ne punem centurile de siguranta si sa ramanem deschisi la mesajele pe care le oferim lumii si la mesajele pe care lumea ni le transmite.

Mihaela Marinas

Mihaela Marinas scrie articole si lucreaza cu oamenii, atat individual cat si in grupuri, din dorinta de a-i insoti pe cei din jur in calatoria catre ceea ce sunt cu adevarat.

S-ar putea să-ți placă și...

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *