Mi se adresează de foarte multe ori următoarea întrebare în ultimul timp “De ce nu pot să am o relație?” În special femei, în a căror voce simt dorul după o comuniune reală la nivel de suflet și dupa o relație unică, care să le ofere șansa la fericire.
O să prezint în articolul de astăzi perspectiva mea, atât din experiența personală cât și din ceea ce observ la nivel de tipare colective din lucrul cu oamenii.
Redefinire și schimbare de paradigmă
Din punctul meu de vedere, suntem într-o perioadă de redefinire completă a relațiilor. În această perioadă, redefinim însuși conceptul de relație. Se schimbă întreaga paradigmă relațională.
Trecem de la ego la esență. De la codependență la relații autentice, de împuternicire reciprocă. Învățăm ce înseamnă sacralitatea în relații. A ne privi pe noi înșine și pe celălalt ca pe Dumnezeu în manifestare. Trecem dincolo de paradigma pragmatică, a căsătoriilor convenționale și a condiționărilor sociale.
Redefinim ce înseamnă relații și ne pregătim în interior pentru o nouă realitate relațională. Căsniciile pe care le-am văzut la părinții nostri, bazate pe compromisuri și frici legate de supraviețuire, nu mai reprezintă un motiv viabil pentru noi de a sta într-o relație.
În acest amalgam de redefiniri de tipare, emoții, modele, structuri interioare și exterioare, e ca și cum avem casa în renovare. Cam așa se simte.
Iar a te întreba “De ce nu pot să am o relație într-o perioadă de construcție interioară?” e ca și cum te întrebi “De ce nu pot locui într-o casă în plină renovare?”
Simplu, pentru ca acea casă nu este pregătită să te primească. Este evident că nu te poți muta și locui într-un mod plăcut, până când renovarea nu este gata. Sau te poți muta și încerca în zadar să trăiești frumos și liniștit, în timp ce de pe pereți se scurge varul. Așa cum facem uneori, intrând în relații de învățare în care acceptăm să ne pice mult var în cap pentru a învăța lecția de care avem nevoie într-un anumit moment.
Bariere concrete
Desigur, la nivel psihologic și emoțional, pot fi multe alte motive pentru care nu poți fi într-o relație. Poate fi vorba despre traume care îți afectează capacitatea de a fi intim cu cineva sau capacitatea de a ști să funcționezi într-o relație. Modelele disfuncționale văzute în relația dintre părinți sau diferitele forme de abuz suferite în copilărie pot fi un motiv pentru care ne este frică să devenim vulnerabili, implicându-ne într-o relație.
Poate fi vorba despre credințele limitative pe care le ai despre relații: Dacă am o relație, nu voi mai fi în puterea mea și mă voi pierde în partener, Dacă am o relație fericită, nu voi avea abundență.
Sau credințe moștenite din familie: Relațiile sunt o pacoste. Mai bine singură. Bărbații sunt neserioși. Toți bărbații sunt infideli.
Perspectiva mai mare: planul sufletului
Dincolo de toate astea, la nivel de suflet, poate fi vorba despre faptul că, undeva ai în planul sufletului să manifești o conexiune de suflet care necesită multă muncă interioară.
Cu alte cuvinte, te pregătești pentru ceva important, fără să știi asta neapărat la nivel conștient. Mintea ta se luptă încă cu întrebarea “De ce nu pot să am o relație?”, însă sufletul tău simte că e vorba despre mult mai mult de atât.
Personalitatea ta tânjește dupa o relație normală, după o căsnicie clasică și cadrul familial tradițional. Familia te presează să intri în rândul lumii. Uneori, chiar și tu începi să-ți dorești ce vor ceilalți pentru tine.
Însă, în inima ta știi: nu te vei mulțumi cu mai puțin decât dorința cea mai înaltă a sufletului tău. O conexiune care să te lase dezgolit, dezarmat și abandonându-te complet în fața propriului tău Suflet.
Dacă faci parte din această categorie, așa cum sunt multe suflete avansate în acest moment pe Pământ, e momentul să îți aduci aminte că, la nivel colectiv, începem să manifestăm energia relațiilor sacre și să aducem un nou model relațional pe Pământ.
Asta nu se întâmplă trăgând dupa noi vechile modele, ci curățându-le și făcând saltul cuantic înspre uniunea sacra dintre masculin și feminin, mai întâi în interior și apoi în exteriorul nostru.
Dacă ești un astfel de suflet, atunci iată ce îți spun astăzi: Nu ești într-o relație acum, pentru că te pregătești pentru ea.
Și pentru că toată munca de vindecare pe care o faci contribuie, la nivel colectiv, pentru ca această energie a conexiunilor de suflet să se manifeste din ce în ce mai mult în viața noastră concretă. Și când ai făcut suficientă muncă de vindecare și te conectezi din ce în ce mai mult cu sufletul tău, vei începe să primești conexiuni de suflet care să te ajute să ajungi la nivelul următor.
Întrebări conștiente:
În acest proces însă este nevoie și de o decizie conștientă, într-un anumit moment. E nevoie să-ți adresezi niște întrebări:
Ce fel de relație vrei?
Vrei o relație practică, “normală”, în care să-ți fie îndeplinite nevoile de bază?
Vrei să intri în cadrul tradițional de familie și casnicie, doar ca să fii în rândul lumii?
Presiunea socială sau presiunea de a face parte din rândul lumii sunt mult prea puternice pentru tine?
Sau doar crezi că vrei asta, pentru că așa ți s-a spus că e bine? Pentru că așa îți vei face rudele fericite?
Când de fapt sufletul tău tânjește după o conexiune profundă, care să-ți împlinească corpul, sufletul, inima, toate straturile ființei tale și care să te ajute să manifești pe Pământ cine ești tu cu adevărat?
Pentru cea de-a doua variantă, e nevoie uneori să aștepți. Și, mai important decât orice, să ai un angajament de neclintit față de propriul tău proces de vindecare.
Vindecarea sufletului – pregătire pentru a intra în relație:
E nevoie să pui pe primul plan vindecarea sufletului și manifestarea propriei tale esențe, mai presus de orice altceva. Mai presus de ce zice societatea, câți bani ai sau nu ai, ce statut social ai, ce imagine au ceilalți despre tine, în ce fel vei da în ochii lor când vei îndrăzni să spui că tu îți dorești altceva decât majoritatea.
E nevoie să înveți să te abandonezi Spiritului și să vezi viața pe Pământ, din perspectiva conexiunii cu sufletul tău. E nevoie să înveți să-ți ții ego-ul în frâu și să-l pui în slujba sufletului. E nevoie de curaj, perseverență, acțiune. E nevoie de echilibru permanent între masculin și feminin. E nevoie să devii Zeița/Zeu în manifestare. E nevoie să-ți lași sufletul să-ți deschidă drumul în relațiile tale.
E nevoie să stai în această văpaie care uneori te va pune să-ți arzi toate punțile de siguranță. Pentru că arta relațiilor sacre este să înveți să stai în focul transformării fără să fugi. (Tom Kenyon)
Dacă simți că asta îți este calea aici, în această viață, dacă simți chemarea să înveți ce înseamnă relație sacră pe Pământ și dacă simți că nu te vei mulțumi cu mai puțin de atât, atunci nu te mai plânge că acum nu ești într-o relație.
Asumă-ți cine ești în suflet și ce ai venit aici să faci. Ia toată energia pe care o pui în a te plânge că nu ești într-o relație și pune-o în vindecarea ta.
Și, într-o zi, vei începe să vezi frumusețea perspectivei mai mari. Vei începe să simți minunea din relația cu tine și cu Divinitatea, cele dintâi relații din viața ta. Iar apoi vei primi partenerul cu care să poți împărtăși Raiul pe Pământ.