secretul dorintei sexuale
Dezvoltare personala

Secretul dorintei sexuale in relatiile de lunga durata

secretul-dorintei-sexuale-in-relatiile-de-lunga-durata

secretul dorintei sexuale in relatiile de lunga durata

Secretul dorintei sexuale in relatiile de cuplu a tot incercat sa fie descifrat, insa misterul inca persista.

Regasiti mai jos, convingerile lui Esther Perel despre secretul dorintei sexuale si modalitatile in care aceasta a incercat sa studieze acest aspect. O abordare destul de ampla a sexualitatii, a inteligentei erotice si a lipsei de conexiune intre acestea si clasica poveste de dragoste cu care am fost obisnuiti, regasiti in cele ce urmeaza:

,,Asadar, de ce sexul devine deseori fad chiar si pentru cuplurile care continua sa se iubeasca? Si de ce intimitatea dintre doua persoane nu garanteaza un sex pe masura, contrar convingerilor societatii? Sau poate ca urmatoarea intrebare ar fi: ne putem dori ceea ce deja avem? Aceasta este intrebarea de un milion de dolari, nu-i asa? Si de ce ceea ce este interzis este atat de erotic? Si de ce sexul creeaza copii, iar copiii aduc dezastrul erotic in randul cuplurilor? Si cum este atunci cand iubiti? Si de ce este diferit atunci cand doar doriti pe cineva?

Acestea sunt cateva dintre intrebarile care se afla in centrul explorarii naturii dorintei erotice si in randul dilemelor iubirii moderne. Tot calatorind in jurul lumii, am observat ca acolo unde romantismul si-a facut aparitia, pare sa fie o criza a dorintei. O criza a dorintei, a dorintei ca expresie a individualitatii noastre, a liberelor noastre alegeri, a preferintelor noastre, a identitatii noastre – dorinta ce a devenit conceptul central ca parte a iubirii moderne si a societatii individualiste.

Vedeti, aceasta este prima data in istoria umanitatii cand incercam sa experimentam sexualitatea pe termen lung, nu pentru ca ne dorim 14 copii si nu pentru ca este datoria unei femei prin casatorie. Este prima data cand ne dorim ca sexul sa dureze in ceea ce priveste placerea si conexiunea care sunt inradacinate in dorinta.

Asadar, ce sustine dorinta si de ce este atat de dificil? Consider ca in centrul dorintei sexuale intr-o relatie serioasa sta reconcilierea a doua nevoi umane fundamentale.

Pe de o parte, nevoia noastra de securitate, de previzibilitate, de siguranta, de dependenta, de permanenta – toate aceste experiente ale vietilor noastre pe care le numim acasa. Dar avem de asemenea – atat barbatii cat si femeile – o nevoie extraordinara de aventura, de noutate, de mister, de risc, de pericol, de necunoscut, de imprevizibil, de surpriza,de calatorie.

Asadar, combinarea nevoii de siguranta si a nevoii de aventura intr-o singura relatie sau ceea ce astazi numim un mariaj pasionant, obisnuia sa fie o contradictie in termeni.

Mariajul era o institutie economica prin care un parteneriat pe viata garanta existenta unor copii, a unui status social, a succesiunii si a companiei. Acum ne dorim ca partenerul sa ne ofere toate aceste lucruri, dar de asemenea vreau sa-mi fie cel mai bun prieten si confidentul de baza si cel mai pasionant iubit si sa traim de doua ori mai mult. (Rasete) Asadar, avem o singura persoana, insa ii cerem sa ne ofere ceea ce inainte un intreg sat ne oferea. Da-mi ident11itate, da-mi continuitate, dar da-mi si mister si toate devin una. Da-mi confort, da-mi limite. Da-mi noutate, da-mi familiaritate. Da-mi previzibilitate, da-mi surpriza. Si ne gandim ca este un dat si ca jucariile si lenjeria ne vor salva. (Aplauze).

Asadar, acum ajungem la realitatea existentiala a povestii, nu-i asa? Pentru ca, dintr-un anumit punct de vedere, consider ca de fapt criza dorintei este deseori criza imaginatiei.

Asadar, de ce sexul de calitate dispare incetul cu incetul? Care este relatia dintre dragoste si dorinta? Cum se leaga si cum se contrazic? Deoarece aici se regaseste misterul erotismului.

Daca ar fi sa ma gandesc la un verb corelat cu iubirea este ,,a avea”. Si daca ma gandesc la un verb corelat cu dorinta este ,,a vrea”. In iubire, ne dorim sa avem, ne dorim sa-l cunoastem pe cel iubit. Ne dorim sa minimizam distanta. Ne dorim sa micsoram prapastia. Ne dorim sa miscoram tensiunea. Ne dorim apropiere.

Dar in ceea ce priveste dorinta, avem tendinta de a nu ne intoarce la locurile in care deja am fost. In ceea ce priveste dorinta, il vrem pe Celalalt, cineva pe care sa il vizitam, cu care sa ne petrecem timpul, la care putem merge pentru a vedea ce se intampla. In ceea ce priveste dorinta, vrem sa construim un pod pentru a ajunge la celalalt. Cu alte cuvinte, uneori spun ca focul are nevoie de aer. Dorinta are nevoie de spatiu. Si cand lucrurile sunt rostite in acest fel, situatia este destul de abstracta.

Dar acum a intervenit alta intrebare. Am calatorit in peste 20 de tari in ultimii ani cu ,,Matining in Captivity” si am intrebat oamenii cand simt cel mai mult nevoia de a fi langa celalat. Si indiferent de cultura, religie si gen – cu exceptia unuia – existau cateva raspunusuri care pareau sa se reintoarca.

Asadar, primul grup se regaseste in: simt cel mai mult nevoia celuilalt atunci cand este plecat(a), cand suntem separati, cand ne reintoarcem unul la celalalt. Deci, cand ma intorc la capacitatea de a ma imagina cu partenerul meu, cand traiesc in absenta lui si mi se face dor, ceea ce este o componenta majora a dorintei.

Al doilea grup este si mai interesant: simt cel mai mult nevoia celuilalt cand il vad la studio, pe scena, cand este in elementul lui, cand face ceva care il pasioneaza, cand il vad la o petrecere si altii sunt interesati de el. Deci, cand ma uit la partenerul meu si il vad ca radiaza si are incredere in el. Prin faptul ca radiaza ma refer ca se poate sustine pe sine. Este momentul in care imi privesc partenerul de la o distanta confortabila, cand aceasta persoana care imi este atata de familiara si cunoscuta devine brusc din nou misterioasa.

Iar in acest spatiu dintre noi doi se regaseste elanul erotic, se regaseste miscarea pe care o fac catre celalat. Pentru ca, asa cum spunea si Proust, misterul nu consta in a calatori in noi locuri, ci a privi cu ochi noi. Atunci cand imi vad partenerul pe cont propriu, facand ceva care il incanta, privesc aceasta persoana si reusesc sa fac un salt al perceptiei, ramanand deschis catre misterul care locuieste chiar langa mine.

Si in cel de-al treilea grup se regasesc raspunsuri precum: atunci cand sunt suprins(a), cand radem impreuna, cand este la costum, in principiu, atunci apare noutatea. Dar noutatea nu consta in pozitii noi. Nu este un repertoriu de tehnici. Noutatea consta in intrebarea: Ce parte din tine scoti la suprafata? Ce parti din tine sunt vazute?

Pentru ca din anumite puncte de vedere, putem afirma ca sexul nu este ceva ce facem. Sexul poate fi locul in care mergem. Este un spatiu in care intri cu o alta persoana. Asadar, unde mergem atunci cand vine vorba de sex? La ce parti din tine te conectezi? Ce cauti sa exprimi aici? Este un loc al uniunii spirituale? Este un loc al nebuniilor si un loc in care te simti agresiv si in siguranta in acelasi timp? Este un loc in care te predai si in care nu trebuie sa iti asumi responsabilitati? Este un loc in care iti exprimi dorintele infantile? Ce rasare de acolo? Este un limbaj, nu doar un comportament. Este poezia acestui limbaj pe care il exprim, motiv pentru care am inceput sa explorez conceptul de inteligenta erotica.

Vedeti, animalele fac sex. Este pivotul, este biologia, este instinctul natural. Noi suntem singurii care avem o viata erotica, ceea ce inseamna ca este transformata din punct de vedere sexual de imaginatia umana. Suntem singurii care putem face dragoste ore in sir, putem trai momente binecuvantate, orgasme multiple, fara a atinge pe nimeni, doar imaginandu-ne. Putem ravni la asta. Nici nu este nevoie sa o facem. Putem experimenta lucrul acela puternic numit anticipare, ceea ce inseamna capacitatea de a ne imagina de parca s-ar intampla, putem experimenta ceva de parca s-ar intampla in timp ce nu se intampla nimic si totul se intampla in acelasi timp. Cand incep sa ma gandesc la erotism, ma gandesc la poezia sexului si daca o privesc ca pe o inteligenta, atunci devine ceva ce cultivam. Care sunt ingredientele? Imaginatie, joaca, noutate, curiozitate, mister. Dar elementul principal ramane imaginatia.

Dar cel mai important pentru mine este sa inteleg ce se intampla in cuplurile care au o scanteie erotica, care sustine dorinta. A trebuit sa ma intorc la definitia primordiala a erotismului, la definitia sa mistica. Am privit in urma la comunitatea in care am trait, o comunitate din Belgia, toti erau supravietuitori ai Holocaustului, iar in comunitatea mea existau 2 grupuri: cei care nu au murit si cei care se reintorceau la viata. Cei care se reintorceau la viata erau cei care vedeau in erotism un antidot al mortii. Stiau cum sa se pastreze vii. Iar atunci cand vorbesc cu mai multe cupluri despre asta, aud: Vreau mai mult sex. Dar de fapt oamenii vor sex de mai buna calitate, iar prin asta inteleg reconectarea cu acea calitate de a fi vii, de a vibra, de a renaste, a vitalitatii, a erosului, a energiei pe care sexul o foloseste.

In ceea ce priveste paradoxul care exista intre iubire si dorinta, putem afirma ca ingredientele care ajuta dragostea – reciprocitatea, protectia, grija, responsibilitatea fata de celalalt – sunt cateodata ingredientele care stopeaza dorinta.

Pentru ca dorinta aduce cu sine o serie de emotii care nu sunt intotdeauna preferatele iubirii: gelozia, posesivitatea, agresivitatea, puterea, dominatia, nebunia. Vedeti voi, mintea erotica nu este chiar “politically correct”. Daca toata lumea ar avea drept fantezie un pat plin de trandafiri, nu am avea discutii atat de interesante despre acest subiect. Dar nu, in mintea noastra exista o serie de lucruri pe care nu stim intotdeauna cum sa le aducem in fata persoanei pe care o iubim, deoarece consideram ca dragostea vine la pachet cu altruismul in timp ce dorinta este atributul egoismului.

Asadar, incerc sa creez aceasta imagine pentru voi deoarece ne-am nascut cu dorinta de a incerca sa reconciliem cele doua tipuri de nevoi. Nevoia noastra de conexiune sau nevoia noastra de separare, nevoia noastra de siguranta sau nevoia noastra de aventura, nevoia noastra de unitate sau nevoia noastra de autonomie si daca ne mai gandim la copilul care sta in poala voastra, care isi gaseste un adapost in voi pentru ca este sigur si confortabil acolo si la un anumit moment fiecare dintre noi trebuie sa se duca sa descopere lumea, fiind momentul in care ii puteti spune: ,,Hei, pustiule, lumea este un loc minunat. Exploreaz-o. Este multa distractie acolo”. Acesta este inceputul dorintei, care are nevoie de curiozitate, de descoperire. Ei isi pot elibera coprul, imaginatia, jocul, stiind ca intotdeauna este cineva la care se pot intoarce.

Dar daca de aceasta parte este cineva care spune: ,,Sunt ingrijorat. Sunt nervos. Sunt deprimat. Partenerul meu nu are grija de mine. Ce este asa bine acolo? Nu avem tot ce avem nevoie impreuna, doar eu si cu tine?” Sunt cateva reactii pe care cu totii le recunoastem. Unii se vor intoarce, iar acel copil care se intoarce este acela care renunta la o parte din el de teama de a nu pierde o alta. Imi voi pierde libertatea de teama sa nu pierd legatura.

Si voi invata sa iubesc intr-un anumit mod in care exista prea multa grija, responsabilitate si protectie si nu te voi parasi chiar daca vreau sa ma duc sa ma joc, chiar daca vreau sa experimentez placerea, chiar daca vreau sa descopar, chiar daca vreau o alta conexiune cu mine insami. Sa traducem aceste fapte in limbajul adultilor. Incepe de cand suntem foarte tineri. Si continua din momentul in care ne incepem viata sexuala pana la sfarsitul vietii noastre. Cu cat devin mai conectat, cu atat ma simt mai responsabil, cu atat imi permit sa ma eliberez mai putin in prezenta ta.

Si ce se intampla daca dorim sa sustinem dorinta? Pe de o parte, iti doresti securitatea pentru a fi capabil sa pleci. Pe de alta parte, daca nu poti pleca, nu poti trai placerea, nu poti evolua, nu poti avea orgasm, nu esti emotionat pentru ca iti petreci timpul in capul si in corpul altcuiva, nu in al tau.

In aceasta dilema a intalnirii celor doua nevoi, sunte cateva lucruri pe care cuplurile erotice am observat ca le fac. Primul este ca au o intimitate sexuala. Ei inteleg ca exista un spatiu erotic care apartine fiecaruia dintre ei. Si mai inteleg ca responsabilitatea si dorinta nu merg mana in mana. De asemenea, cuplurile erotice inteleg ca pasiunea creste in timp. Este precum luna, care are o serie de eclipse. Dar stiu cum sa aduca pasiunea inapoi deoarece au demitizat un mit mare, care este mitul spontaneitatii. Sexul atasat este unul premeditat. Este intentional. Este concentrat si prezent.
(Aplauze)

Mihaela Marinas

Mihaela Marinas scrie articole si lucreaza cu oamenii, atat individual cat si in grupuri, din dorinta de a-i insoti pe cei din jur in calatoria catre ceea ce sunt cu adevarat.

S-ar putea să-ți placă și...

2 comentarii

  1. Mihaela Ungureanu spune:

    Felicitari! Un articol intersant si profund. Multumesc.

  2. Ionela Farcas spune:

    Superba abordare!!

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *