schimbarea
Dezvoltare personala

Schimbarea, singura constanta

schimbarea-singura-constanta

schimbarea singura constanta

Cand spunem lucruri de genul: “oamenii nu se schimba”, exprimam o prejudecata care nu are nimic de-a face cu viata.

Ii contrazicem pana si pe oamenii de stiinta, pentru ca schimbarea este, practic, singura constanta din stiinta…energia, materia se schimba intotdeauna, se metamorfozeaza, se contopeste, creste, moare.

Nenatural e doar modul in care oamenii incearca sa nu se schimbe. Modul in care ne agatam de felul in care erau lucrurile candva, in loc sa le lasam sa fie ce sunt acum. Modul in care ne agatam de amintiri vechi, in loc sa ne facem altele noi. Modul in care insistam sa credem, in ciuda oricarei dovezi stiintifice, ca ceva din viata asta este permanent. Schimbarea e singura constanta.

Felul in care trecem prin schimbarea, tine doar de noi. Putem sa simtim ca murim sau putem sa simtim ca avem o noua sansa la viata. Daca ne desclestam degetele, nu mai tinem atat de strans si ne lasam dusi de val, ne putem sa simti strabatuti de adrenalina pura…ca si cum in fiecare moment putem avea o noua sansa la viata, ca si cum in fiecare moment, ne putem naste din nou.

Ne e frica de schimbare nu pentru ca ne e frica de nou, ci pentru ca ne e greu sa renuntam la ceea ce stim. Preferam sa traim blocati in durere, desi nu e confortabil. Mai bine o durere cunoscuta decat o fericire necunoscuta. Prea multa fericire ma poate schimba pe mine, cel care stiam ca sunt si imi poate oferi perspective cu totul noi, la care mi-e frica sa ma gandesc.

De aceea, fericirea necesita curaj. Este curajul de a renunta la durerile vechi, pentru a imbratisa posibilitatea a ceva nou care incepe sa se profileze la orizont de indata ce dai drumul la ceea ce este mult prea bine cunoscut. Curajul de a te bucura de viata, in timp ce ceilalti din jur inca nu stiu sa faca asta. Curajul de a-ti asuma felia de liniste binecuvenita, in timp ce cei dragi inca se lupta cu fantome. Curajul de a trai cu adevarat, in timp ce cei din jur sunt pe jumatate in viata.
Provocarea este aceea ca fiecare din noi are un anumit nivel de toleranta la schimbare. Acceptam schimbarea treptat, asa incat sa nu ne simtim coplesiti. Avem o zona de confort asupra careia putem actiona pentru a o extinde. Si pentru a realiza, ca, da schimbarea se intampla tot timpul si fiecare dintre noi se poate simti coplesit la un moment dat. Da, putem trece intotdeauna peste acest moment. Si sa ajungem de cealalta parte a schimbarii, mult mai puternici, prin prisma faptului ca am trecut prin acea experienta.

• Noteaza-ti ceea ce simti despre schimbare. Esti speriat? Entuziasmat? Provocarea consta in faptul ca entuziasmul duce adeseori la panica. Gandeste-te la senzatiile pe care le experimentezi cand esti entuziasmat in legatura cu ceva; inima o ia razna, ai fluturi in stomac, simti furnicaturi. Acum gandeste-te la ce simti cand te gandesti la ceva care te sperie: inima o ia razna, incepi sa simti ameteala, adrenalina – parte din raspunsul lupta sau fugi.

Schimbarea te duce la limita dintre entuziasm si panica? Cand cineva iti spune ca “Viata e schimbare”, ce simti legat de asta? Scrie gandurile tale despre schimbare. Daca te blochezi, intoarce-te la propozitia de baza: Schimbarea inseamna…

Scrie despre o perioada din viata ta in care ai avut de-a face cu o schimbare semnificativa. Cum te-ai simtit? Ce a fost greu? Ce a fost bine? Ce ai invatat? Vei putea sa faci fata mai bine schimbarii? Daca da, cum?

• Scrie despre entuziasm – ce te entuziasmeaza? De ce? Iubesti roller-coasterele? Ce te entuziasmeaza si ce te inspaimanta? De ce?

Care este schimbarea pe care vrei sa o faci in viata ta?

Dincolo de toate acestea, nici macar nu este vorba despre a schimba ceva. Este vorba despre a te pune in acord cu viata. Si da, asta este o mare schimbare, pentru ca viata insasi este schimbare. Nu e nevoie sa fortam mana vietii, impunand schimbari mentale care nu dureaza niciodata. Avem nevoie doar sa ne deschidem cat putem de mult in fata vietii.

Atunci vom sti cand e momentul sa curgem, sa ne agatam, sa dam drumul, sa ne tinem strans. Si schimbarile majore vor veni de la sine, nefortate, neimpuse, neindarjite ci relaxate, calme, curgatoare, exact asa cum ar trebui sa trecem si noi prin viata.

Mihaela Marinas

Mihaela Marinas scrie articole si lucreaza cu oamenii, atat individual cat si in grupuri, din dorinta de a-i insoti pe cei din jur in calatoria catre ceea ce sunt cu adevarat.

S-ar putea să-ți placă și...

1 comentariu

  1. Sandu Marcela spune:

    Ne schimbam fie ca vrem sau nu.Toate acumularile informationale, increngatura relationala,adptarea la situatii noi, ne schimba.Uneori poate am dori sa fim cum am fost dar nu se mai poate.In anumite cazuri ni sere de catre altii sa facem o schimbare asa cum vor ei si noi nu reusim sa le facem pe plac(de altfel cum ar fi sa ne schimbam dupa cum vor ceilalti?).Alaturi de schimbarile de natura obiectiva prin care trecem, in mod subiectiv fiecare isi propune sa faca anumite schimbari cu sine.Culmea este ce ceea ce vrem noi se produce mai dificil.Eu mi-am dorit mereu sa fiu mai stabila emotional si inca nu am reusit; m-am consolat sa cred ca face parte din structura mea.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *