Dezvoltare personala

Capcana viitorului si refuzul firescului

capcana-viitorului-si-refuzul-firescului

capcana viitorului si refuzul firescului

Cu totii cadem in capcana viitorului pe parcursul drumului nostru prin viata.

Dar reactiile fata de acest fenomen sunt diferite. Unii aleg sa se ridice rapid si sa se scuture de praful deziluziilor. Altii, in schimb, continua sa isi puna piedici.

Poate ca aceste exemple sunt extremele pe care le intalnim in procesul nostru de dezvoltare personala. Insa intrebarea care ne apasa ramane aceeasi:

Cum reusim sa constientizam ca suntem prinsi in capcana viitorului? Cat de mult ne agatam in ganduri despre viitor?

In timp ce ne aflam in capcana viitorului, orizontul nostru de asteptare se mareste incetul cu incetul.

Multi dintre noi devenim sclavii intrebarilor de tipul:

• Cum sa invatam sa traim mai bine?
• Cum sa ne eliberam de teama?
• Cum sa iesim din situatiile care ne ranesc?
• Cum sa invatam sa ne iubim pe noi insine mai mult?

Sunt momente in care genul acesta de intrebari ne ajuta sa ne intoarcem spre noi insine. Insa, daca ne adancim in ele, putem simti ca viata incepe sa ne intinda capcane. Si cu totii stim ca nu acesta este scopul ei.

In momentul in care incepe sa ploua, deschidem umbrela. Daca ne este foame, ne indreptam spre frigider si alegem ceva de mancare. Daca este intuneric, aprindem lumina. Nu cautam niciun ghid care sa ne indemne cum sa realizam toate aceste lucruri. Nu citim carti despre asta si nici nu le cerem celorlalti sfaturi.

Ci actionam in cel mai firesc mod posibil. Pur si simplu o facem.

Capcana viitorului se adanceste pentru ca am uitat sa fim naturali in trairile noastre.

Am uitat sa salutam viata asa cum numai noi stim sa o facem. In schimb, asteptam “omul potrivit” care sa ne ghideze in “directia potrivita.” Astfel, refuzam sa traim conform propriilor reguli si ii urmam orbeste pe ceilalti.

Poate ca vom fi prinsi in capcana viitorului pana in momentul in care vom fi “fortati” sa ne ascultam pe noi insine. Atunci nu vom mai avea nicio scuza. Dar pana in acel punct, ne comportam precum niste paienjeni care sunt blestemati sa-si teasa panza.

Capcana viitorului ne indreapta catre o viata automata. 

Viata noastra nu este viata noastra. Ci este dictata de rutina vietilor celorlalti. Depasirea constienta a acestui obstacol este poate cel mai mare act de responsabilitate.

Inainte de a ne intreba cum este cel mai bine sa ne traim viata, este indicat sa tinem cont de un lucru.

Ca intr-o prima faza, raspunsul nu ne apartine. De fapt, solutiile vin din partea parintilor, educatiei, dezvoltarii personale, profesorilor, religiei sau prietenilor. Iluzia este cea care ne apartine in totalitate. In momentul in care vom reusi sa indepartam acest val, este posibil sa cream un drum catre noi insine. Si chiar daca acest drum nu a fost batatorit inainte, merita sa pasim pe el.

Pentru a-l intelege si pentru a ne intelege. Atunci viata nu va mai fi o capcana. Pur si simplu, viata va fi.

In final, v-as intreba cum percepeti voi aceasta capcana si ce solutii cautati pentru o a indeparta din vietile voastre.

Mihaela Marinas

Mihaela Marinas scrie articole si lucreaza cu oamenii, atat individual cat si in grupuri, din dorinta de a-i insoti pe cei din jur in calatoria catre ceea ce sunt cu adevarat.

S-ar putea să-ți placă și...

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *