Intimitatea este aspectul cel mai profund vindecător dintr-o relație. Este ceea ce ne vindecă, în cel mai înalt grad, atunci când suntem într-o relație. În egală măsură însă, din cauza traumelor pe care le avem, este și ceea ce ne dă cele mai mari bătăi de cap. Pentru că părțile din noi traumatizate se tem de intimitate și au tendința să fugă de ea.
Intimitatea înseamnă un spațiu energetic complet sigur, în care simți că poți să aduci fiecare părticică din tine. În care te poți pune la loc, bucățică cu bucățică, pentru că simți că e în regulă și ai permisiunea să te arăți cu toate părțile din tine până atunci suprimate, acoperite de rușine și durere. Părțile pe care, în sinea ta, nu ai niciun chef să le arăți pentru că le crezi nedemne de a fi arătate. Părțile despre care nici nu-ți trece prin cap că pot fi iubite vreodată, nici de tine și nici de celălalt. În intimitate te poți aduce cu tot întunericul și lumina din tine.
Cum funcționează intimitatea?
Intimitatea este un spațiu care funcționează în două sensuri. În primul sens, pleacă de la cât de mult ești intim tu cu tine și cât de mult faci loc, tu în tine, pentru tot ce-ți aparține. Pentru tot ce scoți din umbre, tot ce scoți la lumină, revendici și arăți. Cu cât arăți mai mult din tine, cu atât ești văzut mai mult și primit mai mult. Și cu atât mai mult intimitatea te poate vindeca.
Dar funcționează și în celălalt sens: când partenerul cu care ești poate iubi părți din tine despre care tu nici nu ai putut gândi vreodată că ai putea să le iubești. Astfel, te poți reîntregi prin a avea un martor care te vede complet și continuă să te iubească, deși ai părți din tine despre care tu crezi că nu sunt demne de iubire. Apoi, încet-încet începi să iubești și tu aceste părți. Și să ți le revendici din ce în ce mai mult.
Intimitatea adevărată înseamnă că nimic nu este lăsat pe dinafară – nici din tine și nici din partener. Fiecare își ține spațiu lui însuși pentru tot ce este. Iar ambii își țin spațiu unul altuia pentru tot ceea ce sunt.
Pentru ca, apoi, fiecare să-și aducă aminte cine este cu adevărat și să lase deoparte cine nu este în esență. Intimitatea este, de fapt, un proces de devenire în energia sufletului. Dacă suntem văzuți în esență, putem lăsa deoparte cine nu suntem în esență și ieși la lumină ca cine suntem cu adevărat.
Jocul polarităților Masculin-Feminin în intimitate
În intimitate, esența feminină se simte în largul ei atunci când urmează ghidarea și impulsul masculin. Femininul vrea să fie condus și, ca să aibă încredere să urmeze, are nevoie să se simtă în siguranță. Cu alte cuvinte, să simtă că masculinul știe ce face.
Masculinul e nevoie să stea centrat, să se simtă pe sine și pe ea dincolo de orice turbulență de suprafață. Ea are nevoie să îi simtă centrul ca să se poată abandona. El are nevoie să îi simtă relaxarea și prezența în corp, dincolo de tensiune și stres ca să o poată conduce. Astfel, poate începe dansul din polaritatea corectă.
Obstacolele care apar în intimitate, de obicei apar atunci când bărbatul nu e în inimă iar femeia nu e în corp. Atunci când bărbatul folosește intimitatea pentru propria gratificare, pentru a-și demonstra ceva despre propria masculinitate, fără a crea spațiul de împărtășire din inimă și fără intenția de a fi în serviciul femininului. Și atunci când femeia vrea să obțină prin intimitate aprobarea că e iubită și dorită, fără sentimentul de devoțiune și iubire față de masculin. Atunci nu mai e dans și intimitate sacră, ci un război ascuns care îi întoarce pe cei doi unul împotriva altuia, la nivel energetic. Este cel mai mare deserviciu pe care ni-l putem face unii altora, bărbați și femei.
Pentru intimitatea sacră, e nevoie ca femeia să vină în corp, prin practici de feminitate pe care le cultivă cu ea însăși. Iar bărbatul să fie prezent și să o simtă pe ea, la fel de bine cum se simte pe el. Să fie cu ea, în ritmul ei, să o ajute să se deschidă mai presus decât se poate ea deschide singură, vreodată. Să meargă cu ea, dincolo de toate rezistențele și barierele ei, mai departe decât ar putea ea merge vreodată singură, mai vulnerabilă decât ar putea fi vreodată singură.
În același timp, ea nu se poate deschide mai mult decât e disponibilă să o facă singură și asta este complet responsabilitatea ei. Iar bărbatul e nevoie să fie prezent pentru ca ea să se poată abandona. Dacă el nu e prezent, ea va simți și se va contracta exact acolo unde el nu poate să fie în contact cu el însuși și nu îi poate oferi plenitudinea energiei sale masculine.
Dacă femeia este prea contractată, ținând în corp toate traumele feminine de la începutul timpului, nu se va putea deschide complet și asta nu are legătură cu bărbatul și prezența lui, ci cu trauma femininului rănit pe care e nevoie să o vindece în corp. Prezența iubitoare a unui bărbat o poate ajuta, însă este responsabilitatea femeii să învețe să devină soft in corp, să stea în încredere față de viață și față de masculin. Atunci când așteptăm prea mult de la bărbat să vină și să vindece traumele noastre feminine, el va simți presiune și va începe să evite apropierea în intimitate.
Intimitatea adevărată înseamnă să poți aduce, în dormitor și în afara lui, toate dar absolut toate părțile din tine. Iar celălalt să le poată primi, în egală măsură în care își primește propriile părți interioare, și cele care nu îi plac, și cele traumatizate și cele pe care vrea să le ascundă și cele la care nu vrea să se uite și, mai ales, cele pe care nu vrea să le arate partenerului.
Atunci când suntem primiți astfel, începem să transmutăm tot ce nu suntem în esență. De aceea, intimitatea este cel mai puternic spațiu de vindecare al unui cuplu. Atunci când este folosit cu intenția de evoluție spirituală a fiecăruia dintre noi.
Despre cum construim intimitatea și jocul polarităților masculin-feminin vom vorbi în trainingul de relații conștiente “Conscious Love” din perioada 20-30 iunie 2022.
