Ce se intampla cu adevarat intr-un cuplu? In intalnirea a doua fiinte distingem doua niveluri: nivelul constient si nivelul inconstient. Nivelul constient corespunde lucrurilor pe care suntem capabili sa le expunem, sa le intelegem si sa le analizam in general cu usurinta.
In intalnirea amoroasa, fiecare dintre parteneri este fascinat, entuziasmat, cucerit si vrea sa impartaseasca cu lumea intreaga aceasta sansa incredibila: “L-am intalnit pe barbatul visurilor mele…” Ea era acolo pentru mine…”, “ Era el si nimeni altcineva…”, “Am fost sigur inca din prima clipa; pe mine ma astepta…”
In majoritatea cazurilor, am trait aceleasi emotii si aceleasi placeri. Ne-am lasat purtati de aceleasi dorinte si acelasi entuziasm. Un acord fara disonanta si o coerenta perfecta s-au dezvoltat intre ceea ce observam la celalalt si ceea ce gandim si simtim in fiinta noastra. Pentru cateva ore, cateva zile sau luni, celalalt este persoana la care a visat, fiinta unica.
Acest tip de intalnire amoroasa este schema cea mai comuna, dar exista de asemenea legaturi in care indivizii,fara sa se placa cu adevarat, se seduc si se multumesc unul cu celalalt din alte motive: valori, gusturi, interese culturale si intelectuale, preocupari de dezvoltare personala si evolutie spirituala, angajamente politice si sociale similare…
Aceste intalniri sunt mai putin fascinante, dar raman totusi atragatoare. Eul este per total satisfacut intr-o astfel de legatura.
Nivelul inconstient este acel element de care nu avem cunostinta, dar care ne impinge irezistibil catre o persoana sau alta. Repercusiunile genealogice ale trecutului stramosilor nostri sunt foarte active. In mare parte a timpului habar nu avem de masura in care aceste dimensiuni secrete vor ajunge sa ne dicteze viata.
Dupa caz, istoria noastra de familie este fie un bagaj de mana usor, fie o valia mare pe roti, fie un geamantan greu de urnit.
Istoria personala a fiecaruia dintre cei doi inainte de momentul intalnirii constituie scenariul.
Este primul nivel inconstient. Oricare ar fi tipul intalnirii sau gradul de luciditate pe care consideram ca il detinem, exista un puternic si profund substrat individual care ne impinge catre o anumita alegere. Asta, pentru ca fiecare dintre noi este legat de asteptarile presante ale istoriei sale personale.
Elementele trecutului nostru sunt in mare parte ignorate pe parcursul intalnirii. Cu toate acestea, ele sunt cat se poate de prezente si de active, avand puterea de a ne directiona catre partenerul X si nu catre altul.
Mai tarziu, daca nu suntem atenti, problemele, dezacordurile, conflictele se vor cristaliza deseori in jurul acestor zone obscure ale fiintei noastre. Ele risca sa aiba ultimul cuvant pe parcursul vietii in doi. In derularea vietii comune, fiecare dintre parteneri va intampina dificultati la care nu se astepta. Aceste descoperiri vor scoate la lumina aspectele ascunse si atat de atragatoare ale celuilalt. Disimulate la inceput, ele corespund torusi lucrurilor pe care le-am cunoscut in copilarie, lucrurilor care ne-au fost familiare, situatiilor care ne-au ranit si care asteapta de atat timp sa fie vindecate.
Sub primul nivel constient, cel al scenariului, magma familiala a generatiilor precedente formeaza al doilea nivel inconstient. Acesta este cel mai profund. Daca predecesorii nostri, vii sau morti, uneori de generatii, nu si-au vindecat trecutul, ni-l transmit, la fel de dureros, noua. Niciuna dintre intalnirile noastre amoroase nu va fi scutita.
Trecutul familial simbolizeaza straturile genealogice ale fiecaruia dintre cei doi. Sotii trebuie acum sa aleaga: fie raman impreuna si fac schimbarile necesare, fie divorteaza si se recasatoresc, fara a avea mai multe certitudini in ce priveste viitorul.
Cu alte cuvinte, nivelurile intalnirii sunt supraetajate. Putem sa le asociem cu reprezentarea creierului uman.
Creierul fiecarei fiinte are trei parti care o influenteaza in alegerea unui partener: neocortexul este sediul tuturor capacitatilor noastre intelectuale. Datorita lui, suntem in stare sa organizam, sa memoram, sa comunicam, sa intelegem relatia care se stabileste cu sotul sau sotia. Sistemul limbic invaluie in afectivitate si emotii climatul relational. Partea reptiliana este sediul instinctelor, asigura supravietuirea istoriei noastre personale, de la originea sa ce se pierde in negura vremurilor. Este memoria noastra celulara.
Ca o dorim sau nu, ca o stim sau nu, partenerul nostru de viata reprezinta unul sau mai multi protagonisti din lunga saga de familie al carei produs suntem noi. Partile nevindecate, neterminate supravietuiesc nu doar ca fantome invizibile constiintei, ci si ca suflete ce tanjesc sa fie eliberate, situatii care cer indreptare, fiinte carora trebuie sa le redam demnitatea…
Poate parea surprinzator faptul ca, in momentul intalnirii, partenerii de cuplu isi unesc destinele in parte pentru ca stramosii lor sa-si gaseasca, in sfarsit, linistea sau pentru a le repeta bolile, esecurile sexuale, greselile…Si totusi, despre asta este vorba!
E ca si cum fiecare si-ar spune in sinea lui: “Nu stiu de ce sufar (poate ca originea suferintei e foarte indepartata, din vremea stramosilor mei), nu stiu de ce vreau sa fiu vindecat/a, dar stiu ca alaturi de tine voi reusi.” Si, de asemenea: “ Nu stiu de ce suferi, nu stiu de ce vrei sa fii vindecat/a, dar ma angajez sa-ti pansez ranile.”
O puternica energie ne impinge catre persoana a carei genealogie se potriveste cu a noastra. Alaturi de acest partener vom putea vindeca sau alimenta procesul inceput de stramosii nostri si a carui forta, venita din trecut, este greu de depistat. Originea fortei se ascunde in secretele de familie, in ceea ce e trecut sub tacere, evitat, trunchiat, interzis.
extras din “De ce el? De ce ea? Forta vindecatoare a grupului”, Monique Fradot-Daniele Chines, editura Elena Francisc
