Relatii

Cine sunt eu?

Cine sunt eu - aimee.ro resurse pentru dezvoltare personala si evolutie spirituala
“Am avut bucuria sa traiesc o experienta extraordinara!  Pentru mine a fost intr-adevar ceva magic! Si acum,voi incerca sa redau ce am trait atunci, in timpul unui exercitiu de imagerie vizuala!Nu-mi amintesc exact inceputul. Dar, la un moment dat, eram undeva in natura.

Era vara, un soare stralucitor pe cer, o pajiste inflorita pe un deal, fluturi si bondari, albine si buburuze, o aroma ametitoare de iarba verde si miere. Si toate astea pentru mine! Ce bucurie! Decorul copilariei mele! Apoi, am zburat spre munti.

Am urcat pe niste piscuri rosiatice si golase. Cand am ajuns in varf, s-a deschis o panorama splendida in fata mea. Eram inconjurata de creste impadurite, iar norii pufosi de pe cerul azuriu ii puteam atinge cu mana.

Privirea imi aluneca in jos. Si ce vad? La picioarele mele, intr-o adancitura sapata in roca, un superb glob de apa cristalina. In interior, se zareste ceva inchis la culoare. Curioasa, iau globul in maini. Il privesc de aproape. E o samanta! Deodata, mare minune! Samanta incepe sa se miste. Se desface, si, din ea incep sa apara tulpina si radacini, minuscule la inceput, dar care cresc cu o viteza uluitoare.

In cateva clipe, tin in palmele mele o mandrete de brad argintiu. Nu-mi dau seama cum, dar, bradul meu este bine ancorat de roca, iar eu, ma invart in jurul lui, si il admir din toate partile.

Am un neastampar plin de bucurie,  care ma face sa vibrez cu toata fiinta mea. E AL MEU! COPACUL MEU! Ce minunatie!Un  brad inalt, cu varful agatat de nori,  cu o coroana bogata, crengi viguroase si pline de frunze, indreptate spre cer, radacini adanc infipte in realitate.

Patrund in inima lui. Sunt fascinata! Vad seva cum circula in trunchi, spre crengi. Vad timpul ancorat in inele aramii, concentrice. Miroase a verde, miroase a viata! Copacul meu simte din plin bucuria de a trai! Incet, urc cu privirea spre lumina. Cerul e mai albastru privit printre frunzele verzi- alburii. Ma desprind de EUL meu, si plutesc spre inaltimi.

In jur, cat vezi cu ochii, milioane de fiinte verzi, freamata de iubire. Eu, de undeva de sus, privesc spre o poiana.Acolo, un pui de brad se alinta in bratele mamei sale. In dreapta ei,  bradul -tata asista la scena. Bradul-mama il trage de crengi si il aduce mai aproape. Impreuna, se bucura de un moment de tandrete.                        

Un freamat strabate padurea. Dinspre miaza-noapte, un vant rece si patrunzator, starnit din senin, aduce nori intunecati. Picaturi mari de ploaie se rostogolesc pe fruntile copacilor. Ca la un semn, brazii-adulti se aduna in cercuri in jurul brazilor-pui. In cateva clipe, o furtuna puternica rascoleste padurea. Crengile se apleaca pana la pamant, intr-un dans haotic. Siroaie de ape pornesc iute spre vai. Bradul-pui, imbratisat de parintii sai,se simte ocrotit. Vocea calma a mamei il asigura ca totul va fi bine. Intr-adevar, cum a venit,asa a si trecut. Un iures naucitor. Dar plin de viata. Norii s-au imprastiat. Brazii-adulti isi scutura crengile. Brazii-pui fac si ei la fel.Isi intind bratele spre cer. Milioane de picaturi se scutura in iarba. Tot ce-i verde straluceste intr-o lumina blanda. Cu vorbe, cu jocuri,ziua trece. Soarele dispare spre alte zari, spre alte inceputuri.

Se lasa inserarea. Jale de bucium, clinchet de talangi, se aud in departari.Luna plina, intr-un halou violet, inconjurata de puzderie de stele, sta agatata de varful unui brad. In poiana e liniste. Toti dorm.

Spre miezul noptii, un zumzet venit dinpre stanci agita brazii din apropiere. Ce-o fi? Incet, un perete de stanca se da la o parte si deschide intrarea unei pesteri. Multime de candele aprinse lumineaza auriu locul. Doi pitici, cu barbi mari, albe, stau de straja.

Dinspre luminis, se apropie cu pasi mici, o fetita. Nu are mai mult de sase ani. Toata fiinta ei e numai privire, uimire si bucurie. Sfios, intra in pestera.

Dar, o rumoare se ridica din adancuri. Intr-o clipa, piticii iau repede fetita si o aseaza pe un jilt de piatra in dreapta intrarii, spunandu-i sa stea cuminte.Spiridusi, entitati de lumina alba cu irizatii roz si bleu, invadeaza poiana. In acordurile unei orchestre de pitici, apar Cenusareasa, Alba-ca-Zapada, Printesa din padurea adormita,fiecare cu printul ei, Donald si Mickey, Pluto, Jerry si Tom, pasarele, iepurasi, veverite, caprioare, licurici. La urma, sub un baldachin de aur purtat de pui de urs, o frumusete ce-ti taie rasuflarea, Zana Padurii.

Din dreapta intrarii, doi ochi mari, absorb cu nesat vartejul de lumina si culoare. Fee cu plete balaie in vant, danseaza neatingand pamantul. Petrecerea e in toi. Obosita, micuta din jilt adoarme. Piticii, ii aseaza o pernuta de muschi verde sub cap, si o invelesc cu un pled, tot verde.
Spre dimineata, la prima raza de lumina, muzica inceteaza, fiintele magice se retrag in adancul pamantului, si lumea de basm dispare, ca si cum nimic nu ar fi fost.

Insa, in jiltul de piatra de langa stanca, a ramas o fiinta ce respira linistit, a  somn. O privesc de undeva de sus. Dar unde e fetita din noapte? Acoperita cu pledul verde, doarme linistit o fata cu parul lung. Ma apropii. In racoarea diminetii, o pala de vant ii mangaie obrajii. Deschide ochii. Zambeste soarelui, brazilor, zambeste vietii. Sunt uluita! Fiinta din fata mea nu e nimeni altcineva decat…EU!…”

Articol scris de Carmen Chicireanu, utilizator Aimee.ro, resurse de dezvoltare personala si evolutie spirituala

Mihaela Marinas

Mihaela Marinas scrie articole si lucreaza cu oamenii, atat individual cat si in grupuri, din dorinta de a-i insoti pe cei din jur in calatoria catre ceea ce sunt cu adevarat.

S-ar putea să-ți placă și...

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *