Spatiul dintre, in relatie

Unul din cele mai importante lucruri intr-o relatie, pe langa prezenta celor doi parteneri, este spatiul dintre. Locul unde se construieste, se hraneste, se sustine si se distruge o relatie.

Locul in care amandoi pun si din care iau, locul pe care partenerii il alimenteaza si in acelasi timp il golesc, locul din care se reincarca si pe care il incarca…cu partile luminoase si intunecate, in acelasi timp.

Daca exista o pozitionare corecta a ambilor fata de acest spatiu, relatia poate deveni un loc din care cei doi se pot hrani si in care pot creste.

Daca spatiul dintre este contorsionat de raportari inegale si incorecte la relatie, atunci revenirea in spatiul comun, in loc sa devina o experienta care reincarca bateriile cuplului, devine o experienta de sufocare, mutilare reciproca si suferinta.

Iata cateva din raportarile inegale pe care le-am identificat la spatiul dintre cei doi parteneri, intr-o relatie:

• Unul din parteneri da prea mult spatiu celuilalt. Unul din parteneri ofera neconditionat, fara limite, fara a tine cont de nevoile personale, fara a exprima cine este, fara a-si manifesta sau impune uneori punctul de vedere.Unul din parteneri lasa de la sine si se lasa parazitat permanent de nevoile, dorintele si prezenta celeilalte persoane. Paradoxal, cand unei persoane i se ofera prea mult spatiu, intreaga atmosfera poate deveni sufocanta. Cand un partener nu are o raportare corecta, prin care sa-si ia ce are nevoie pentru el din spatiul dintre si lasa prea mult spatiu disponibil pentru partenerul sau, pune o presiune uriasa pe umerii partenerului. Pentru ca, de fapt, la nivel inconstient totul poate suna asa: “Renunt la nevoile mele pentru tine, uite cate fac pentru tine si cat spatiu iti las, deci trebuie sa corespunzi si sa te comporti si sa fii intr-un anumit fel.”Astfel, de la spatiu prea mult la sufocare este doar un singur pas, in mod paradoxal.
• Unul din parteneri nu da suficient spatiu celuilalt. Vine la pachet cu primul tipar, de obicei. Pentru ca o relatie este o continua co-creatie. Cand unul primeste prea mult, invata sa dea mai putin. Si se creeaza un dezechilibru permanent in relatie.
• Ambii isi ofera prea mult spatiu, pana la punctul in care nu exista relatie si intimitate reala. Pentru ca de fapt acest spatiu prea mare este o expresie a dezinteresului fata de relatie. Atunci se creeaza loc foarte usor pentru energia si intruziune din partea altora. Cand nu exista interes pentru lumea interioara a celuilalt, cand nu exista impartasire, comuniune si cand spatiul dintre cei doi se dilata atat de mult incat devine instrainare…atunci relatia isi pierde sacralitatea si puterea. Iar spatiul dintre devine usor de parazitat de energia altor persoane.
• Nici unul nu ofera spatiu suficient celuilalt. Este o mutilare reciproca extrem de dureroasa.In care nu te poti arata asa cum esti, nu te poti dezvalui si invalui unul pe celalalt cu iubire, asa cum sunteti, in punctul in care sunteti.In care in loc de raspunsuri, gasim intrebari obsesive precum “De ce faci acel lucru fara mine? Vreau sa merg peste tot cu tine. De ce ma lasi singur/a?”Este, de fapt, o oglindire reciproca a traumelor din copilarie si o retraumatizare continua. De fapt, aici copiii interiori sunt mai mult in relatie unul cu altul decat adultii.

Toate aceste tipare merg impreuna si se combina in nenumarate feluri. Pana cand cei doi invata sa fie entitati separate, cu nevoi si emotii diferite, insa raportandu-se cu inima deschisa la sacralitatea spatiului dintre, pierzandu-se in el pentru a se regasi apoi, de fiecare data, pe sine insusi, mai deplin si mai bogat datorita faptului ca se afla intr-o relatie autentica.